Definiție și caracteristici

Azi

Legea 247/2005 · 8 articole

Articolul 1

(1) Prezenta lege instituie renta viageră agricolă în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României și compatibilizării acesteia cu agricultura din țările membre ale Uniunii Europene.

(2) Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinație agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 2

Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1³) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , cu modificările și completările ulterioare, având siguranța unei surse viagere de venituri garantate de stat.

Articolul 3

(1) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat și echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.

(2) Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1³) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 4

Plata rentei viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Națională a României din anul pentru care aceasta se datorează.

Articolul 5

Pentru suprafețele mai mici de 1 ha, suma plătită va fi proporțională cu suprafața înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1³) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 6

(1) Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

(2) Renta viageră agricolă plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) , care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceștia sau, în caz de deces, către moștenitorii acestora și după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Articolul 7

(1) Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă și încetează la data decesului rentierului agricol.

(2) În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic.

(3) În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.

(4) Renta viageră agricolă încetează la data la care terenurile prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), însumate, depășesc 10 ha.

Articolul 8

În cazul decesului rentierului, moștenitorii vor încasa renta până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum și a carnetului de rentier agricol al defunctului.