(1) Consilierul de probațiune adaptează intervenția în funcție de caracteristicile individuale, nevoile persoanei, riscul de săvârșire a unor infracțiuni și circumstanțele particulare ale fiecărui caz.
(2) În derularea activității, consilierul de probațiune urmărește dezvoltarea unei relații pozitive cu persoana aflată în evidență, în scopul implicării acesteia în propriul proces de reabilitare.