(1) La solicitarea minorului, pentru motive temeinic justificate, consilierul de probațiune poate acorda, prin decizie, o permisiune în executarea obligațiilor prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. c) și d) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare.
(2) Permisiunea prevăzută la alin. (1) nu poate fi acordată pe o perioadă mai mare de 5 zile. Durata permisiunii se include în termenul de supraveghere.
(3) În situația în care instanța de judecată a impus în sarcina minorului executarea obligației prevăzute la art. 121 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 286/2009 , cu modificările și completările ulterioare, la solicitarea minorului, pentru motive obiective, consilierul de probațiune poate să acorde minorului, prin decizie, permisiunea de a depăși limita teritorială stabilită de instanță. În cazul în care solicitarea minorului privește părăsirea teritoriului țării, durata permisiunii nu poate depăși 30 de zile într-un an.
(4) Despre acordarea permisiunii prevăzute la alin. (1) sau (3) , consilierul de probațiune încunoștințează, după caz, persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 29 lit. m) și n) , precum și judecătorul delegat cu executarea.