Expresiile culturale tradiționale

(1) Expresiile culturale tradiționale sunt rezultatul activității de creație a unei comunități umane cu caracteristici culturale coerente care permit delimitarea de alte comunități umane.

(2) Expresiile culturale tradiționale cuprind:

a) creația exprimată în forme verbale: povestea, basmul, snoava, legenda, balada, lirica rituală și nerituală, teatrul popular, orația, descântecul, ghicitoarea, proverbul și altele asemenea;

b) creația exprimată în forme nonverbale: cântecul fără acompaniament, melodia vocală, instrumentală sau de joc, dansul și altele asemenea;

c) creația exprimată în forme imateriale sincretice: cântecul cu acompaniament instrumental, incantația și alte asemenea;

d) creația exprimată în forme materiale, denumite produse meșteșugărești: obiecte, instrumente, unelte și instalații, ori realizate în forme de expresie plastică grafică: desenul și modelul decorativ.

(3) Expresiile culturale tradiționale pot fi exprimate și sub forma unor rețete sau instrucțiuni de preparare ori pregătire a unor alimente, respectiv a unor substanțe chimice, ori materiale de construcție, textile ori altele asemenea.

(1) În cazul în care pentru o ocupație din cadrul expresiilor culturale tradiționale sau pentru un domeniu al patrimoniului cultural imaterial există pe întregul teritoriu al României persoane percepute de comunitatea lor ca singurele capabile să realizeze acele expresii culturale în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, acele persoane primesc titlul de tezaure umane vii.

(2) Titlul de tezaur uman viu este viager, personal și netransmisibil și se acordă de către Comisia națională pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

(1) Creatorii, interpreții populari și meșteșugarii tradiționali, păstrători și/sau transmițători ai elementelor patrimoniului cultural imaterial, se pot asocia în vederea adoptării mărcii tradiționale distinctive.

(2) Marca tradițională distinctivă, necesară identificării creațiilor populare originale autentice față de creații similare din alte zone etnografice din țară și din străinătate, se omologhează de către Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, la solicitarea expresă și în scris a creatorilor, interpreților populari, a meșteșugarilor tradiționali sau a păstrătorilor/transmițătorilor, cu recomandarea expresă și în scris a Comisiei naționale pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial.

(3) Marca tradițională distinctivă poate fi reprezentată și ca însemn grafic.

(4) Creatorii, interpreții populari și meșteșugarii tradiționali beneficiază de același regim fiscal ca și producătorii agricoli.

(5) Creatorii, interpreții populari și meșteșugarii tradiționali își desfășoară activitatea în mod individual sau în cadrul unor asociații familiale.