(1) Operatorul instalației de incinerare a deșeurilor sau al instalației de coincinerare a deșeurilor este obligat să ia toate măsurile de precauție necesare privind livrarea și recepția deșeurilor, pentru a preveni sau a limita, pe cât posibil, poluarea aerului, a solului, a apelor de suprafață și a apelor subterane, precum și alte efecte negative asupra mediului, mirosurile, zgomotul și riscurile directe pentru sănătatea umană.
(2) Înaintea acceptării recepției deșeurilor în instalația de incinerare a deșeurilor sau în instalația de coincinerare a deșeurilor, operatorul determină masa fiecărui tip de deșeu, conform clasificării din lista europeană a deșeurilor instituită prin Decizia 2000/532/CE .
(3) Înainte ca deșeurile periculoase să fie acceptate într-o instalație de incinerare sau într-o instalație de coincinerare a deșeurilor, operatorul trebuie să colecteze informațiile disponibile privind deșeurile, pentru a verifica conformitatea cu condițiile de autorizare prevăzute la art. 45 alin. (2) .
(4) Informațiile prevăzute la alin. (3) cuprind următoarele:
a) toate informațiile administrative privind procesul de generare, conținute în documentele prevăzute la alin. (5) lit. a) ;
b) compoziția fizică și, în măsura în care este posibil, compoziția chimică a deșeurilor, precum și toate celelalte informații care permit să se aprecieze dacă sunt adecvate pentru procesul de incinerare prevăzut;
c) caracteristicile periculoase ale deșeurilor, substanțele cu care acestea nu pot fi amestecate și măsurile de precauție/prevenire ce trebuie luate în momentul manipulării lor.
(5) Înainte ca deșeurile periculoase să poată fi acceptate într-o instalație de incinerare a deșeurilor sau într-o instalație de coincinerare a deșeurilor, operatorul efectuează cel puțin următoarele proceduri:
a) verificarea documentelor impuse de prevederile Legii nr. 211/2011 și, după caz, de dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deșeuri, precum și de legislația privind transportul de mărfuri periculoase;
b) prelevarea de probe reprezentative, în măsura în care este posibil și, dacă este adecvat, înainte de descărcare, pentru a verifica, prin efectuarea de controale, conformitatea cu informațiile prevăzute la alin. (3) și (4) și pentru a permite autorităților competente din domeniul protecției mediului să determine natura deșeurilor tratate, ținând cont și de prevederile art. 50 alin. (12) .
(6) Probele prevăzute la alin. (5) lit. b) se păstrează cel puțin o lună după incinerarea sau coincinerarea deșeurilor în cauză.
(7) Autoritatea competentă pentru protecția mediului are posibilitatea de a acorda exceptări de la alin. (2)-(6) în cazul instalațiilor de incinerare a deșeurilor sau al instalațiilor de coincinerare a deșeurilor, care fac parte dintr-o instalație prevăzută la cap. II și care incinerează sau coincinerează numai deșeuri produse în cadrul instalației respective.