Secțiunea 1 — Autorități competente și rapoarte prezentate Comisiei Europene · Legea 278/2013

Articolul 70

(1) Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului desemnată pentru stabilirea cadrului legal de punere în aplicare a prevederilor prezentei legi, pentru realizarea schimbului de informații prevăzut la art. 3 lit. k) și pentru transmiterea rapoartelor către Comisia Europeană, potrivit prevederilor art. 71 și 72 , este Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice.

(2) Autoritatea competentă pentru protecția mediului la nivel național desemnată pentru coordonarea implementării prevederilor prezentei legi la nivel teritorial este Agenția Națională pentru Protecția Mediului.

(3) Autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizațiilor integrate de mediu/autorizațiilor de mediu, denumite în cadrul prezentei legi autoritățile competente pentru protecția mediului responsabile cu emiterea autorizațiilor integrate de mediu/autorizațiilor de mediu, sunt structurile teritoriale de mediu aflate în subordinea Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

(4) Autoritatea competentă pentru inspecție și control este Garda Națională de Mediu și structurile sale teritoriale.

Articolul 71

(1) Rapoartele prezentate Comisiei Europene de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului trebuie să conțină informații privind punerea în aplicare a prezentei legi, date reprezentative privind emisiile și alte aspecte privind poluarea, valorile-limită de emisie, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 14 și 15 , în special în ceea ce privește acordarea derogărilor potrivit prevederilor art. 15 alin. (5) , și informații privind progresele înregistrate cu privire la dezvoltarea și aplicarea tehnicilor emergente potrivit prevederilor art. 27 , precum și derogările prevăzute de art. 59 alin. (3) și (6) .

(2) Informațiile conținute în rapoarte se transmit Comisiei Europene, în format electronic.

Articolul 72

(1) Începând cu data de 1 ianuarie 2016, autoritatea competentă pentru protecția mediului la nivel național întocmește un inventar anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi și al consumului de energie pentru toate instalațiile de ardere care fac obiectul cap. III.

(2) La întocmirea inventarului se iau în considerare prevederile art. 29 , cu precizarea, pentru fiecare instalație de ardere, a următoarelor date:

a) puterea termică nominală totală, exprimată în MW, a instalației de ardere;

b) tipul de instalație de ardere: cazan, turbină cu gaz, motor cu gaz, motor diesel, alte tipuri, cu specificarea acestora;

c) data punerii în funcțiune a instalației de ardere;

d) totalul emisiilor anuale exprimate în tone/an, pentru dioxid de sulf, oxizi de azot și pulberi exprimate ca particule totale în suspensie;

e) numărul de ore de funcționare a instalației de ardere;

f) consumul de energie anual total, în funcție de puterea calorică netă, exprimată în TJ/an, defalcat pe următoarele categorii de combustibili: huilă, lignit, biomasă, turbă, alți combustibili solizi, cu specificarea acestora, combustibili lichizi, gaz natural, alte tipuri de gaz, cu specificarea acestora.

(3) Datele anuale cuprinse în aceste inventare pentru fiecare instalație în parte se pun la dispoziția Comisiei Europene, la solicitarea acesteia.

(4) Un rezumat al acestor inventare se pune la dispoziția Comisiei Europene la fiecare 3 ani, în termen de 12 luni de la sfârșitul perioadei de 3 ani considerate, cu prezentarea separată a datelor referitoare la instalațiile de ardere din cadrul rafinăriilor.

(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2016, autoritatea publică centrală pentru protecția mediului raportează, anual, Comisiei Europene, după caz, următoarele date:

a) media pe fiecare lună a conținutului de sulf din combustibilul solid indigen utilizat și a ratei de desulfurare atinse, cu prezentarea, pentru primul an de aplicare a prevederilor art. 31 alin. (2) , a justificării tehnice a imposibilității de a respecta valorile-limită de emisie prevăzute la art. 30 alin. (3)-(5) , pentru instalațiile de ardere cărora li se aplică dispozițiile art. 31 ;

b) numărul de ore de funcționare pe an, pentru instalațiile de ardere care nu funcționează mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobilă pe o perioadă de 5 ani.