(1) UNIP poate transfera date PNR sau rezultatul prelucrării datelor PNR către autoritățile unei țări terțe doar de la caz la caz și dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:
a) sunt respectate dispozițiile art. 15 din Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Afacerilor Interne în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice, republicată;
b) transferul este necesar în scopul prevenirii, depistării sau investigării unei fapte care este considerată de legea țării terțe solicitante drept infracțiune de terorism sau care este sancționată ca infracțiune de legea țării terțe solicitante cu o pedeapsă sau cu o măsură de siguranță privativă de libertate a cărei durată maximă este de cel puțin 3 ani și care este corespunzătoare uneia dintre formele de criminalitate prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege;
c) autoritatea din țara terță comunică în scris că este de acord să transfere datele PNR unei alte țări terțe doar în cazul în care acest lucru este strict necesar în scopul prevăzut la lit. b) și doar cu autorizarea expresă a UNIP;
d) sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 24 alin. (5)-(7) , care se aplică în mod corespunzător;
e) nu este afectată securitatea națională.
(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 238/2009 , republicată, transferurile de date PNR fără consimțământul prealabil al UIP a statului membru al Uniunii Europene de la care au fost obținute datele sunt permise în circumstanțe excepționale și numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) transferul este esențial pentru a răspunde unei amenințări concrete, având legătură cu infracțiuni de terorism sau cu infracțiuni grave, la adresa unui stat membru al Uniunii Europene sau a unei țări terțe;
b) consimțământul prealabil nu poate fi obținut în timp util.
(3) În situația în care aplică dispozițiile alin. (2) , UNIP informează fără întârziere UIP a statului membru al Uniunii Europene de la care provin datele PNR, iar transferul este înregistrat în mod corespunzător și face obiectul unei verificări ulterioare.
(4) UNIP transferă date PNR autorităților competente din țările terțe numai în condițiile prezentei legi și numai după ce destinatarii notifică în scris faptul că intenționează să utilizeze datele PNR în conformitate cu condițiile și garanțiile prevăzute de prezenta lege.
(5) Responsabilul cu protecția datelor în cadrul UNIP este informat de fiecare dată când UNIP transferă date PNR în temeiul prezentului articol.