Anexa nr. 3

1. PNCPA, prevăzut la art. 11 , 12 și 15 , cuprinde cel puțin următoarele elemente:

a) cadrul politicii naționale privind calitatea aerului și poluarea, în contextul căruia s-a elaborat programul, inclusiv: (i) prioritățile de politică și relația acestora cu prioritățile stabilite în alte domenii de politică relevante, inclusiv schimbările climatice și, după caz, agricultura, industria și transporturile; (ii) responsabilitățile atribuite autorităților naționale, regionale și locale; (iii) progresele înregistrate de politicile și măsurile actuale în ceea ce privește reducerea emisiilor și îmbunătățirea calității aerului, precum și gradul de respectare a obligațiilor naționale și ale Uniunii Europene; (iv) evoluția ulterioară preconizată, presupunând că nu se aduce nicio modificare politicilor și măsurilor deja adoptate;

b) opțiunile de politică avute în vedere pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor pentru perioada 2020-2029 și după 2030, precum și nivelurile intermediare de emisii stabilite pentru 2025 și pentru contribuția la îmbunătățirea în continuare a calității aerului, precum și analiza acestora, inclusiv metoda de analiză; dacă sunt disponibile, efectele individuale sau combinate ale politicilor și măsurilor privind reducerea emisiilor, calitatea aerului și mediul, precum și incertitudinile aferente;

c) măsurile și politicile selectate pentru adoptare, inclusiv un calendar de adoptare, de punere în aplicare și de revizuire, precum și autoritățile competente responsabile;

d) după caz, o explicație a motivelor pentru care nivelurile indicative de emisii pentru 2025 nu pot fi atinse fără măsuri care generează costuri disproporționale;

e) după caz, o consemnare a utilizării mecanismelor de flexibilitate prevăzute la art. 5 , 6 , 7 sau 8 și a oricăror consecințe asupra mediului generate de respectiva utilizare;

f) o evaluare a modului în care politicile și măsurile selectate asigură coerența cu planurile și programele stabilite în alte domenii de politică relevante.

2. Actualizările PNCPA prevăzute la art. 11 , 12 și 15 includ cel puțin:

a) o evaluare a progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului, reducerea emisiilor și reducerea concentrațiilor;

b) orice modificare semnificativă în ceea ce privește contextul politic, evaluările, programul sau calendarul de punere în aplicare a acestora. PARTEA a 2-a Măsuri de reducere a emisiilor prevăzute la art. 11 alin. (4) În elaborarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 alin. (1) iau în considerare documentul orientativ privind amoniacul (NH_3) și fac trimitere la cele mai bune tehnici disponibile în conformitate cu prevederile Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările și completările ulterioare.

A. Măsuri pentru controlul emisiilor de amoniac (NH_3)

1. Luând în considerare Codul-cadru de bune practici agricole pentru reducerea emisiilor de amoniac, adoptat în 2014 de Comisia Economică pentru Europa a Națiunilor Unite, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală stabilește un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru controlul emisiilor de amoniac care cuprinde cel puțin următoarele elemente:

a) gestionarea azotului, luând în considerare întregul ciclu al azotului;

b) strategiile de hrănire a șeptelului;

c) tehnicile de împrăștiere a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

d) sistemele de depozitare a gunoiului de grajd, cu emisii reduse;

e) sistemele de adăpostire a animalelor, cu emisii reduse;

f) posibilitățile de limitare a emisiilor de amoniac provenite din utilizarea îngrășămintelor minerale.

2. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală pot stabili, prin studiu, un buget național pentru azot destinat monitorizării modificărilor intervenite în pierderile totale de azot reactiv din agricultură, inclusiv amoniac, oxid de azot, amoniu, nitrați și nitriți, pe baza principiilor stabilite în documentul orientativ al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite privind bugetele pentru azot¹.

¹ Decizia 2012/10, ECE/EB.AIR/113/Add 1.

3. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală ia măsurile necesare pentru interzicerea utilizării îngrășămintelor pe bază de carbonat de amoniu și poate lua măsurile necesare reducerii emisiilor de amoniac provenite din îngrășămintele anorganice, prin următoarele metode:

a) înlocuirea îngrășămintelor pe bază de uree cu îngrășăminte pe bază de nitrat de amoniu;

b) în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte pe bază de uree, utilizarea unor metode despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 30% în comparație cu utilizarea metodei de referință, astfel cum este specificată în documentul orientativ privind amoniacul;

c) promovarea înlocuirii îngrășămintelor anorganice cu îngrășăminte organice și, în cazul în care se aplică în continuare îngrășăminte anorganice, împrăștierea acestora în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte.

4. În elaborarea PNCPA, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din gunoiul de grajd, prin utilizarea următoarelor metode:

a) reducerea emisiilor generate de aplicarea gunoiului de grajd lichid și solid pe terenuri arabile și pășuni, utilizând metode care reduc emisiile cu cel puțin 30% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul și în următoarele condiții: (i) împrăștierea gunoiului de grajd lichid și solid în conformitate cu necesitățile previzibile ale culturii sau pășunii în cauză în ceea ce privește azotul și fosforul, luându-se în considerare și conținutul de nutrienți existent în sol și nutrienții proveniți din alte tipuri de îngrășăminte; (ii) neîmprăștierea gunoiului de grajd solid și lichid atunci când terenul în cauză este saturat cu apă, inundat, înghețat sau acoperit cu zăpadă; (iii) aplicarea gunoiului de grajd lichid pe pășuni se face cu un distribuitor cu bandă, un distribuitor cu papuc tractat sau prin injectare la suprafață ori în adâncime; (iv) încorporarea gunoiului de grajd solid și lichid împrăștiat pe teren arabil în sol în patru ore de la împrăștiere;

b) reducerea emisiilor rezultate din depozitarea gunoiului de grajd în afara adăposturilor pentru animale, prin următoarele metode: (i) pentru depozitele de gunoi de grajd lichid construite după data de 1 ianuarie 2022 se utilizează sisteme sau tehnici de depozitare cu nivel scăzut de emisii, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 60% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul, iar pentru depozitele existente cu cel puțin 40%; (ii) acoperirea depozitelor de gunoi de grajd solid; (iii) asigurarea faptului că fermele dispun de o capacitate suficientă de depozitare a gunoiului de grajd, pentru a împrăștia gunoiul de grajd numai în perioadele adecvate pentru creșterea culturilor;

c) reducerea emisiilor generate de adăposturile pentru animale, prin utilizarea unor sisteme despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 20% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul;

d) reducerea emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, prin utilizarea unor strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, despre care s-a demonstrat că reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.

5. În elaborarea PNCPA, autoritatea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor poate include măsuri de reducere a emisiilor de amoniac provenite din fermentația enterică a furajelor, prin utilizarea următoarelor metodelor de reducere a emisiilor rezultate din gunoiul de grajd, utilizând strategii de hrănire cu conținut redus de proteine, care reduc emisiile de amoniac cu cel puțin 10% în comparație cu metoda de referință descrisă în documentul orientativ privind amoniacul.

B. Măsuri de reducere a emisiilor pentru controlul emisiilor de particule fine în suspensie și de negru de fum

1. Fără a se aduce atingere anexei nr. 2 cu privire la ecocondiționalitate la Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului², prin adoptarea PNCPA, autoritățile prevăzute la art. 4 pot interzice arderea în câmp deschis a reziduurilor și a deșeurilor de recolte agricole și a reziduurilor forestiere, dacă această măsură se impune pentru respectarea angajamentelor naționale de reducere a emisiilor. Autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, prin structurile din subordine, monitorizează și asigură implementarea oricărei interdicții puse în aplicare în conformitate cu cele menționate mai sus. Orice derogare de la această interdicție se limitează la programele preventive de evitare a incendiilor de vegetație necontrolate, de control al organismelor dăunătoare sau de protejare a biodiversității.

² Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

2. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate stabili un Cod național consultativ de bune practici agricole pentru gestionarea adecvată a reziduurilor din recolte, pe baza următoarelor metode:

a) îmbunătățirea structurii solului prin încorporarea reziduurilor din recolte;

b) îmbunătățirea tehnicilor de încorporare a reziduurilor din recolte;

c) utilizarea alternativă a reziduurilor din recolte;

d) îmbunătățirea stării nutrienților și a structurii solului prin încorporarea gunoiului de grajd în conformitate cu cerințele pentru o creștere optimă a plantelor, evitându-se astfel incinerarea gunoiului de grajd, respectiv gunoiul de fermă și așternutul de paie.

C. Prevenirea efectelor asupra micilor exploatații agricole La adoptarea măsurilor prezentate la lit. A și B, autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală se asigură că efectele asupra micilor exploatații agricole și a microîntreprinderilor agricole sunt întru totul luate în considerare. Autoritatea publică centrală pentru agricultură și dezvoltare rurală poate, de exemplu, să scutească micile exploatații agricole și microîntreprinderile de măsurile respective, în cazul în care este posibil și oportun, având în vedere angajamentele de reducere aplicabile.