(1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădită decât în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege, de Codul de procedură penală și de alte legi.
(2) Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administrația penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.
(3) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor.
(4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, soluționând plângerea, pronunță una dintre următoarele soluții:
a) admite plângerea și dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de către administrația penitenciarului;
b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.
(5) Împotriva hotărârii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor, persoana condamnată poate introduce contestație la judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii.