Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor

(1) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute de lege ca abateri disciplinare.

(2) Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători și procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar.

(3) În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către Inspecția Judiciară.

(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.

(2) În cazul în care sesizarea nu este semnată, nu conține datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situația de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează și se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare potrivit alin. (1) . Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea și persoanei vizate de sesizare. Rezoluția de clasare este supusă confirmării inspectorului-șef. Rezoluția poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-șef, care poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată, completarea verificărilor.

(5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluție, începerea cercetării disciplinare prealabile.

(6) În situația în care mai multe sesizări privesc aceeași faptă și aceeași persoană, sesizările se conexează.

(7) Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancțiunea decăderii.

(1) Împotriva rezoluției de clasare prevăzute la art. 45 alin. (4) , persoana care a formulat sesizarea poate depune plângere adresată inspectorului-șef, în termen de 15 zile de la comunicare. Plângerea se soluționează în cel mult 20 de zile de la data înregistrării la Inspecția Judiciară.

(2) Soluțiile pe care inspectorul-șef le poate dispune sunt:

(3) Rezoluția inspectorului-șef prin care au fost respinse plângerea și rezoluția de clasare poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

(4) Soluțiile pe care le poate pronunța Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București sunt:

(5) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desființate rezoluțiile atacate și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor.

(6) Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este definitivă.

(1) În cadrul cercetării disciplinare prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.

(2) Cercetarea disciplinară prealabilă se desfășoară cu respectarea dispozițiilor legale referitoare la informațiile clasificate și la protecția datelor cu caracter personal.

(3) Cercetarea disciplinară prealabilă se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale pentru aceeași faptă.

(4) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, întrun termen rezonabil, actul prin care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.

(5) Suspendarea cercetării disciplinare prealabile se dispune de inspectorul judiciar prin rezoluție și operează până când soluția pronunțată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

(6) Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepția situației în care intervine suspendarea. Cercetarea disciplinară prealabilă se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

(7) Acțiunea disciplinară poate fi exercitată de către inspectorul judiciar în termen de 30 de zile de la finalizarea cercetării disciplinare prealabile, dar nu mai târziu de 2 ani de la data la care fapta a fost săvârșită.

(1) După efectuarea cercetării disciplinare prealabile, inspectorul judiciar poate dispune, prin rezoluție scrisă și motivată:

(2) Rezoluția inspectorului judiciar este supusă confirmării inspectorului-șef. Inspectorul-șef poate dispune, în scris și motivat, una dintre soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b) ori completarea cercetării disciplinare prealabile de către inspectorul judiciar. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-șef. După completarea cercetării, inspectorul-șef poate dispune, în scris și motivat, una dintre soluțiile prevăzute la alin. (1) lit. a) sau b).

(3) Rezoluția de respingere a sesizării prevăzută la alin. (1) lit. b) și alin. (2) poate fi contestată de persoana care a formulat sesizarea la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, fără îndeplinirea procedurii prealabile. Soluționarea cauzei se face de urgență și cu precădere.

(4) Soluțiile pe care le poate pronunța instanța sunt:

(5) Hotărârea pronunțată potrivit dispozițiilor alin. (4) lit. b) trebuie să cuprindă motivele pentru care a fost desființată rezoluția inspectorului judiciar și să indice faptele și împrejurările care trebuie lămurite, precum și mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea cercetării disciplinare prealabile. Inspectorul judiciar va putea dispune respingerea sesizării doar pentru aspecte care nu au făcut obiectul analizei instanței.

(6) Hotărârea Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București este definitivă.

(1) În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau a procurorului împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară și a Inspecției Judiciare este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător ori procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat. Neprezentarea judecătorului sau a procurorului cercetat la judecarea acțiunii nu împiedică desfășurarea în continuare a judecății.

(2) Acțiunea disciplinară este susținută în fața secțiilor de către inspectorul judiciar care a exercitat-o și, numai în caz de imposibilitate a acestuia, de către un inspector judiciar desemnat de inspectorul-șef.

(3) În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii este posibilă conexarea mai multor acțiuni disciplinare care vizează același judecător sau procuror, inclusiv în cazurile în care acțiunea disciplinară s-a exercitat și față de alți judecători sau procurori, precum și a acțiunilor disciplinare între care există o strânsă legătură. Excepția conexității se poate invoca din oficiu sau de părți la primul termen de judecată cu procedura completă și se soluționează prin încheiere motivată.

(4) Secția competentă în materie disciplinară este obligată să pună în discuția părților toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de ele, potrivit legii, sau invocate din oficiu. Instanța disciplinară se pronunță mai întâi asupra excepțiilor care fac de prisos judecata în fond a acțiunii disciplinare.

(5) În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este admisibilă formularea unor cereri de intervenție accesorie.

(6) Cererea de recuzare a membrilor secțiilor în materie disciplinară este admisibilă numai în următoarele situații:

(7) Cererea de recuzare se soluționează de secția corespunzătoare în materie disciplinară, în aceeași compunere.

(8) Toate motivele de nulitate a acțiunii disciplinare se invocă, sub sancțiunea decăderii, la primul termen de judecată cu procedura completă.

(9) Secția competentă în materie disciplinară poate, din oficiu sau la solicitarea părților, să schimbe încadrarea juridică a abaterilor disciplinare pentru care s-a dispus exercitarea acțiunii disciplinare. În toate cazurile, instanța disciplinară este obligată să pună în discuția părților schimbarea încadrării, iar, la solicitarea acestora, să le acorde un termen pentru a depune concluzii scrise cu privire la schimbarea de încadrare. Asupra schimbării de încadrare secțiile se pronunță prin încheiere motivată.

(10) Dispozițiile art. 30 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(11) Părțile au dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe.

(12) Dispozițiile art. 47 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(13) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată, aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de judecător sau procuror și cu circumstanțele personale ale acestuia.

(14) Dispozițiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluționare a acțiunii disciplinare se completează cu dispozițiile Legii nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu sunt incompatibile cu aceasta.

(1) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii soluționează acțiunea disciplinară printr-o hotărâre care cuprinde, în principal, următoarele:

(2) Prevederile alin. (1) privind cuprinsul hotărârii se completează cu dispozițiile Legii nr. 134/2010, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

(1) Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, la momentul pronunțării și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat, precum și Inspecției Judiciare. Comunicarea hotărârilor este asigurată de Secretariatul general al Consiliului Superior al Magistraturii. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce privește cariera și drepturile acestuia.

(2) Membrul Consiliului Superior al Magistraturii față de care se exercită acțiunea disciplinară nu participă la lucrările secției în care se judecă această acțiune.

(3) Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.

(4) Recursul prevăzut la alin. (3) este o cale devolutivă de atac și suspendă executarea hotărârii secției Consiliului Superior al Magistraturii de aplicare a sancțiunii disciplinare.

(5) Hotărârea prin care se soluționează recursul prevăzut la alin. (3) este definitivă.

(6) Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii asigură punerea în executare a sancțiunilor disciplinare pe care le-au aplicat.

(1) Pe durata procedurii disciplinare, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcție a magistratului, până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcției ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiției. Hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție se redactează, obligatoriu, la momentul pronunțării și se comunică, de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului vizat. Până la data comunicării hotărârii judecătorului sau procurorului vizat, aceasta nu produce efecte în ceea ce privește cariera și drepturile acestuia. Măsura suspendării poate fi reevaluată oricând pe durata judecării acțiunii disciplinare, până la pronunțarea hotărârii de către secția corespunzătoare.

(2) Hotărârea prin care se dispune suspendarea din funcție în condițiile alin. (1) poate fi atacată cu contestație în termen de 5 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul suspendat din funcție. Competența soluționării contestației aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, din care nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Contestația se soluționează de urgență și cu precădere și nu suspendă executarea hotărârii secției Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârea instanței este definitivă.

(4) Până la soluționarea contestației, instanța poate dispune, la cerere, suspendarea executării hotărârii.

(5) Dacă hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție a judecătorului sau procurorului este desființată, suspendarea din funcție încetează, iar acesta este repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcție și i se recunoaște vechimea în funcția de judecător sau procuror pe această perioadă. Drepturile bănești acordate sunt majorate, indexate și reactualizate la data plății, incluzând și dobânda legală penalizatoare.

(6) Pe durata procedurii disciplinare, soluționarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluționarea definitivă a acțiunii disciplinare. Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.

(7) Durata suspendării din funcție dispuse în condițiile prezentului articol nu poate depăși 6 luni, la împlinirea acestui termen suspendarea încetând de drept. Încetarea suspendării se constată prin hotărâre de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

(8) În cazul în care secția corespunzătoare, soluționând acțiunea disciplinară, aplică sancțiunea disciplinară a suspendării din funcție, prin aceeași hotărâre deduce durata suspendării din funcție dispuse în condițiile prezentului articol din durata sancțiunii disciplinare aplicate.

(9) Dispozițiile alin. (8) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul în care prin hotărârea judecătorească prin care se soluționează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3) s-a dispus înlocuirea sancțiunii disciplinare aplicate de secția corespunzătoare cu sancțiunea disciplinară a suspendării din funcție.

(10) În cazurile în care, prin hotărârea secției, rămasă definitivă, sau prin hotărârea judecătorească prin care se soluționează recursul prevăzut la art. 51 alin. (3) , s-a dispus respingerea acțiunii disciplinare ori s-a constatat nulitatea acesteia, dispozițiile alin. (5) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(11) Dispozițiile alin. (1)-(5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul hotărârilor secțiilor prin care judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție, potrivit legii, în perioada cuprinsă între data comunicării hotărârii secției corespunzătoare de aplicare a sancțiunii disciplinare a excluderii din magistratură și data eliberării din funcție.

(12) Dispozițiile art. 28 alin. (2) rămân aplicabile pentru cazurile de suspendare din funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzute de prezentul articol.

(1) Pe durata soluționării de către instanță a cauzelor prevăzute la art. 46 alin. (3) și art. 48 alin. (3) , termenul de 2 ani, prevăzut la art. 47 alin. (7) , se suspendă.

(2) Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor se prescrie în termen de 4 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare. Termenul de prescripție a răspunderii disciplinare se suspendă pe întreaga durată a suspendării judecății acțiunii disciplinare. Răspunderea disciplinară se prescrie oricâte suspendări ar interveni, dacă termenul de 4 ani este depășit cu încă un an.

(1) Numirea unui judecător în funcția de procuror ori a unui procuror în funcția de judecător sau eliberarea din funcție nu împiedică continuarea procedurii disciplinare.

(2) Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva judecătorului care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de procuror este de competența Secției pentru judecători. Judecarea acțiunii disciplinare exercitate împotriva procurorului care, după săvârșirea abaterii disciplinare, a fost numit în funcția de judecător este de competența Secției pentru procurori.

(3) În cazul în care persoana cu privire la care se desfășoară procedura disciplinară nu mai are calitatea de judecător sau procuror, dacă se exercită acțiunea disciplinară, secția corespunzătoare, când constată că sesizarea este întemeiată, stabilește una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare și cu circumstanțele personale ale celui care a săvârșit-o. Sancțiunea disciplinară astfel stabilită nu se mai execută. Hotărârea secției prin care sa aplicat sancțiunea disciplinară, rămasă definitivă, se atașează la mapa profesională a persoanei în cauză.