LexistoriaDreptul la drept.

Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România

Azi

Legea 306/2004 · 53 articole

Secțiunea 1 — Dispoziții generale

Articolul 31

(1) Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează ca organizație profesională a corpului medical, de interes public, apolitica și fără scop patrimonial, având ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic.

(2) Colegiul Medicilor din România are autonomie instituțională și își exercită atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Articolul 32

(1) Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează pe criterii teritoriale, la nivel național și județean, respectiv la nivelul municipiului București.

(2) Între Colegiul Medicilor din România și colegiile teritoriale exista raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară.

(3) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.

Secțiunea a 2-a — Atribuțiile Colegiului Medicilor din România

Articolul 33

(1) Colegiul Medicilor din România are următoarele atribuții:

a) asigura aplicarea legilor, regulamentelor și normelor care organizează și reglementează exercitarea profesiei de medic;

b) apara demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apara onoarea, libertatea și independenta profesională a medicului, precum și dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului medical;

c) asigura respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin față de bolnav și de sănătatea publică;

d) elaborează și adopta Statutul Colegiului Medicilor din România și Codul de deontologie medicală;

e) controlează și supraveghează modul de exercitare a profesiei de medic, indiferent de forma de exercitare și de unitatea sanitară în care se desfășoară, precum și aplicarea legilor și regulamentelor specifice;

f) colaborează cu Ministerul Sănătății la formarea, specializarea și perfecționarea pregătirii profesionale a medicilor;

g) acționează, atât singur, cat și împreună cu autorități/instituții publice cu atribuții în domeniu, în vederea asigurării calității actului medical în unitățile medicale;

h) elaborează ghiduri și protocoale de practica medicală, criteriile și condițiile privind asigurarea calității actului medical, pe care le propune, spre aprobare, Ministerului Sănătății;

i) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional și tematica de concurs;

j) organizează forme de educație medicală continua și de ridicare a gradului de competența profesională a membrilor săi;

k) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea criteriilor și standardelor de dotare a cabinetelor de practica medicală independenta;

l) stabilește și reglementează regimul de publicitate a activităților medicale;

m) asigura cadrul necesar desfășurării unei concurente loiale bazate exclusiv pe promovarea competentei profesionale;

n) controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenta profesională a medicilor și dreptul acestora de decizie în exercitarea actului medical;

o) promovează și stabilește relații pe plan extern cu instituții și organizații similare;

p) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea reglementărilor din domeniul medical sau al asigurărilor sociale de sănătate;

q) reprezintă medicii cu practica independenta care desfășoară activități medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate; în acest sens, se va organiza o comisie care va negocia condițiile și raporturile juridice ale acestei categorii de medici cu sistemul de asigurări sociale de sănătate;

r) organizează judecarea cazurilor de abateri de la normele de etica profesională, de deontologie medicală și de la regulile de buna practica profesională, în calitate de organ de jurisdicție profesională;

s) stabilește, în funcție de gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională pentru membrii săi;

t) sprijină instituțiile și acțiunile de prevedere și asistența medico-socială pentru medici și familiile lor;

u) participa, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Sănătății, la stabilirea numărului anual de locuri în facultățile de medicina acreditate, precum și a numărului de locuri în rezidentiat;

v) organizează centre de pregătire lingvistica, necesare pentru exercitarea activității profesionale de către medicii cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;

x) participa la elaborarea contractului-cadru, în condițiile legii;

y) participa, alături de Ministerul Sănătății, în mod egal, la constituirea comisiilor paritare de acreditare a medicilor.

(2) Colegiul Medicilor din România avizează înființarea cabinetelor medicale private indiferent de forma lor juridică și participa, prin reprezentanți anume desemnați, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitățile sanitare publice.

Articolul 34

În exercitarea atribuțiilor prevăzute de prezenta lege, Colegiul Medicilor din România, prin structurile naționale sau teritoriale, are dreptul de a formula acțiune în justiție în nume propriu sau în numele membrilor săi.

Secțiunea a 3-a — Membrii Colegiului Medicilor din România

Articolul 35

(1) În vederea exercitării profesiei de medic, medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, au obligația să se înscrie în Colegiul Medicilor din România.

(2) Calitatea de membru este dovedită prin certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România, care se eliberează la înscrierea în corpul profesional.

(3) Înscrierea în Colegiul Medicilor din România și eliberarea certificatului de membru se face numai pentru medicii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a), b) și d) și au depus jurământul prevăzut la art. 9.

(4) Depunerea jurământului se va menționa în certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România.

(5) Pot deveni, la cerere, membri ai Colegiului Medicilor din România și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în unul din aceste state și care prestează temporar servicii medicale în România, cu respectarea prevederilor alin. (3).

(6) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România o pot păstra, la cerere, și medicii pensionari care au practicat profesia de medic.

(7) La data intrării în vigoare a prezentei legi, au de drept calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România toți medicii înscriși până la această dată.

(8) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși într-un registru, care se face public anual de către Colegiul Medicilor din România.

(9) Evidenta și identificarea membrilor Colegiului Medicilor din România se vor putea face și prin folosirea codului numeric personal.

Articolul 36

(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic, pot solicita suspendarea calității de membru pe acea durata.

(2) Pe durata suspendării la cerere a calității de membru al Colegiului Medicilor din România se suspenda obligațiile și drepturile ce decurg din prezenta lege.

(3) Întreruperea exercitării profesiei de medic pe o durată mai mare de 5 ani atrage, de drept, pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România.

Articolul 37

(1) Medicii cetățeni români și medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliți în România, care doresc sa exercite profesia, se înscriu ca membri ai Colegiului Medicilor din România la colegiul teritorial în raza căruia se afla unitatea la care urmează să își desfășoare activitatea sau la colegiul teritorial în raza căruia își au domiciliul sau reședința.

(2) Medicii luati în evidenta unui colegiu teritorial, dacă exercita activități medicale și pe raza altui colegiu teritorial, sunt obligați sa anunțe și acest colegiu.

Secțiunea a 4-a — Drepturile și obligațiile membrilor Colegiului Medicilor din România

Articolul 38

Membrii Colegiului Medicilor din România au următoarele drepturi:

a) sa aleagă și să fie aleși în organele de conducere de la nivelul structurilor teritoriale sau naționale ale Colegiului Medicilor din România;

b) să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Medicilor din România și sa primească informațiile solicitate;

c) sa participe la orice acțiune a Colegiului Medicilor din România și să fie informati în timp util despre aceasta;

d) sa folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale și sportive ale Colegiului Medicilor din România și ale colegiilor teritoriale;

e) sa poarte însemnele Colegiului Medicilor din România;

f) sa conteste sancțiunile primite;

g) să solicite ajutoare materiale pentru situații deosebite, atât personal, cat și prin membrii lor de familie;

h) medicii în activitate sau pensionari, precum și soțul sau sotia și copiii aflați în întreținerea acestora beneficiază în mod gratuit, începând cu data de 1 ianuarie 2007, de asistența medicală, medicamente și proteze, în condițiile respectării dispozițiilor legale privind plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

"Termenul de intrare în vigoare a prevederilor art. 38 lit. h) din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum și organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 578 din 30 iunie 2004, se proroga până la data de 1 ianuarie 2005." *) ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 135 din 14 decembrie 2004 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.241 din 22 decembrie 2004 a fost aprobată cu modificări de LEGEA nr. 59 din 21 martie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 256 din 28 martie 2005 repunand în vigoare litera h) a art. 38 în forma în care figurează mai sus.

Articolul 39

Obligațiile membrilor Colegiului Medicilor din România sunt următoarele:

a) să facă dovada cunoașterii normelor de deontologie profesională și a celor care reglementează organizarea și funcționarea corpului profesional; modalitatea de testare a cunoștințelor de deontologie și a legislației profesionale se stabilește de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România;

b) să respecte dispozițiile Statutului Colegiului Medicilor din România, ale Codului de deontologie medicală, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România și regulamentele profesiei;

c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost încredințate în calitate de membri sau de reprezentanți ai corpului profesional;

d) sa participe la manifestările inițiate de organele de conducere, la activitățile profesionale ori de pregătire profesională inițiate ori organizate de către organele de conducere naționale sau locale;

e) sa participe la ședințele ori adunările la care au fost convocați;

f) să execute cu buna-credința sarcinile ce decurg din hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România;

g) să se abțină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleși, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuții ale acestor organe, au un interes propriu;

h) sa păstreze secretul profesional;

i) sa păstreze, în cadrul profesiei, confidențialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor și voturilor exprimate în organele de conducere;

j) să respecte normele, principiile și îndatoririle deontologiei medicale;

k) să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calității de membru al Colegiului Medicilor din România;

l) sa achite, în termenul stabilit, cotizatia datorată în calitate de membru al Colegiului Medicilor din România;

m) sa rezolve litigiile cu alți membri, în primul rând prin mediere de către comisiile organizate în acest scop în cadrul Colegiului Medicilor din România;

n) să execute cu buna-credința atribuțiile ce le revin în calitate de reprezentant sau membru în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, în colegiile județene sau în Colegiul Medicilor Municipiului București.

Articolul 40

Obligațiile membrilor Colegiului Medicilor din România, ce decurg din calitatea lor specială de medici, sunt:

a) să respecte și să aplice, în orice împrejurare, normele de deontologie medicală;

b) sa nu aducă prejudicii reputației corpului medical sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Medicilor din România;

c) sa acorde, cu promptitudine și necondiționat, ingrijirile medicale de urgenta, ca o îndatorire fundamentală profesională și civică;

d) sa acționeze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creșterii gradului de pregătire profesională;

e) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea și codul, pe toate actele medicale pe care le semnează;

f) să respecte drepturile pacientilor.

Articolul 41

(1) În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor medicale, medicii sunt obligați să efectueze un număr de cursuri de pregătire și alte forme de educație medicală continua și informare în domeniul stiintelor medicale, pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Sunt creditate programele, precum și celelalte forme de educație medicală continua avizate de către Colegiul Medicilor din România.

(2) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educație medicală continua, stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, li se suspenda dreptul de libera practica până la realizarea numărului de credite respectiv.

Secțiunea a 5-a — Organizare și funcționare

Articolul 42

(1) La nivelul fiecărui județ, respectiv la nivelul municipiului București, se organizează câte un colegiu al medicilor, format din toți medicii cu drept de libera practica din unitatea administrativ-teritorială respectiva, denumit în continuare colegiul teritorial.

(2) Colegiile teritoriale ale medicilor au personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. Patrimoniul se constituie din bunuri mobile și imobile, dobândite în condițiile legii.

(3) Sediul colegiului teritorial al medicilor este în orașul de reședința a județului, respectiv în municipiul București, pentru Colegiul Medicilor Municipiului București.

(4) Nici un colegiu teritorial nu poate funcționa în afară Colegiului Medicilor din România.

Articolul 43

Organele de conducere ale colegiului teritorial sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) biroul consiliului;

d) președintele.

Articolul 44

(1) Adunarea generală este formată din membrii colegiului teritorial.

(2) Adunarea generală se întrunește anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului, și adopta hotărâri cu majoritate simpla în prezenta a 2/3 din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de 2/3, după 10 zile se organizează o noua ședința, cu aceeași ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simpla, indiferent de numărul membrilor prezenți.

(3) Adunarea generală are următoarele atribuții:

a) aproba proiectul de buget al colegiului și, în baza raportului cenzorilor, descarca de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;

b) stabilește indemnizația de ședința a membrilor comisiei de disciplina;

c) alege comisia de cenzori a colegiului.

Articolul 45

Membrii consiliului colegiilor teritoriale și membrii în adunarea generală naționala se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului respectiv, potrivit unui regulament electoral, aprobat de către Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Articolul 46

(1) Consiliul are un număr de membri proporțional cu numărul medicilor înscriși în evidenta colegiului la data organizării alegerilor, după cum urmează:

a) 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscriși;

b) 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de medici înscriși;

c) 19 membri, pentru un număr de 1.001 până la 2.000 de medici înscriși;

d) 21 de membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscriși.

(2) Consiliul constituit la nivelul municipiului București este format din 23 de membri.

(3) Proporțional cu numărul de membri ai Consiliului, se vor alege 3-9 membri supleanți.

Articolul 47

Consiliul colegiului teritorial exercita atribuțiile prevăzute de lege și date în competența sa prin Statutul Colegiului Medicilor din România sau prin hotărârea Consiliului național.

Articolul 48

(1) Consiliul colegiului teritorial, în prima ședința, organizată în termen de maximum 5 zile de la alegere, alege biroul consiliului.

(2) Biroul consiliului colegiului teritorial este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar.

(3) Președintele biroului consiliului colegiului teritorial este și președintele colegiului teritorial.

Articolul 49

(1) Colegiul Medicilor din România este format din toți medicii înscriși în colegiile teritoriale.

(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu. În bugetul propriu sunt cuprinse și contribuțiile colegiilor teritoriale în cota fixa de 20% din cuantumul cotizațiilor. Patrimoniul poate fi folosit și în activități producătoare de venituri, în condițiile legii.

Articolul 50

Organele de conducere, la nivel național, ale Colegiului Medicilor din România sunt:

a) adunarea generală naționala;

b) consiliul național;

c) biroul executiv;

d) președintele.

Articolul 51

(1) Adunarea generală naționala este alcătuită din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și reprezentanți ai fiecărui colegiu teritorial, aleși potrivit art. 46 alin. (1).

(2) Norma de reprezentare în adunarea generală naționala este de 1/200 de membri.

(3) Reprezentanții în adunarea generală naționala sunt aleși pe o durată de 4 ani.

(4) Proporțional cu numărul de medici înscriși în evidenta colegiului teritorial se va alege un număr de 3-11 membri supleanți.

Articolul 52

Adunarea generală naționala are următoarele atribuții:

a) adopta Statutul Colegiului Medicilor din România, precum și Codul de deontologie medicală;

b) aproba modificarea acestora;

c) aproba bugetul de venituri și cheltuieli și execuția celui pentru exercițiul expirat;

d) alege, dintre membrii săi, comisia de cenzori;

e) adopta puncte de vedere care să reflecte poziția Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce privește profesia de medic ori statutul medicului în societate.

Articolul 53

(1) Adunarea generală naționala adopta hotărâri în prezenta a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, cu majoritate simpla de voturi.

(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiția de cvorum, după doua săptămâni se va organiza o alta ședința, cu aceeași ordine de zi, care va putea adopta hotărâri indiferent de numărul membrilor prezenți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 52 lit. a) și b), pentru care este necesară condiția de cvorum prevăzută la alin. (1).

(3) Adunarea generală naționala se întrunește în ședința ordinară în trimestrul I al anului în curs.

Articolul 54

Adunarea generală naționala este condusă de către președintele Colegiului Medicilor din România.

Articolul 55

Adunarea generală naționala poate fi convocată de către:

a) președintele Colegiului Medicilor din România;

b) 3 dintre membrii Biroului executiv;

c) 1/3 dintre membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Articolul 56

(1) Consiliul național al Colegiului Medicilor din România este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, din 3 reprezentanți ai municipiului București și din câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister și instituție centrala cu rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, Ministerului Sănătății, Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Ministerului Justiției.

(2) Reprezentanții în Consiliul național al Colegiului Medicilor din România sunt aleși pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale și reprezentanții acestora în Adunarea generală naționala, intruniti într-o ședința comuna.

(3) Cheltuielile cu deplasarea și diurna reprezentanților în Consiliul național al Colegiului Medicilor din România vor fi suportate de către colegiile ai căror reprezentanți sunt.

(4) Consiliul național al Colegiului Medicilor din România se întrunește legal în prezenta a cel puțin 2/3 din numărul reprezentanților stabiliți la alin. (1) și ia decizii cu majoritate simpla de voturi.

Articolul 57

Deciziile Consiliului național al Colegiului Medicilor din România sunt obligatorii pentru colegiile locale și pentru toți medicii care practica medicina în România.

Articolul 58

Atribuțiile Consiliului național sunt:

a) elaborează Statutul Colegiului Medicilor din România, precum și proiectele de modificare a acestuia;

b) elaborează Codul de deontologie medicală, precum și proiectele de modificare a acestuia;

c) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea de norme privind exercitarea profesiei de medic pe teritoriul României;

d) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea Nomenclatorului de specialități medicale, medico-dentare și farmaceutice pentru rețeaua de asistența medicală;

e) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea tematicilor și a metodologiilor concursurilor și examenelor pentru medici;

f) stabilește sistemul de credite de educație medicală continua, pe baza căruia se evalueaza activitatea de perfecționare profesională a medicilor;

g) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea criteriilor medicale de selecție a pacientilor în cazul unor tipuri de tratamente disponibile în număr limitat;

h) aproba ghidurile și protocoalele de practica medicală;

i) fixează cotizatia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare medic colegiului teritorial;

j) gestionează bunurile Colegiului Medicilor din România și poate să initieze și sa subventioneze acțiuni interesand profesia medicală, acțiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;

k) soluționează, prin comisiile de specialitate, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestațiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile județene, respectiv de Consiliul General al Municipiului București, în conformitate cu regulamentele proprii;

l) alege dintre membrii săi Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România;

m) propune adunării generale naționale proiectul privind bugetul de venituri și cheltuieli al Colegiului Medicilor din România;

n) alege dintre membrii săi pe cei care vor forma comisiile de lucru;

o) stabilește indemnizațiile membrilor Biroului executiv și indemnizația de ședința a membrilor Comisiei superioare de disciplina;

p) stabilește condițiile privind desfășurarea de către cabinetele și unitățile medicale a publicității, iar prin comisia de specialitate, aproba conținutul materialului publicitar;

r) la negocierea anuală a contractului-cadru, Consiliul național al Colegiului Medicilor din România reprezintă medicii aflați în relații contractuale cu casele de asigurări sociale de sănătate.

Articolul 59

Consiliul național al Colegiului Medicilor din România aproba exercitarea ocazionala, cu caracter didactic, de instruire, informare și schimb de experienta, a profesiei de medic, de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România.

Articolul 60

Consiliul național stabilește strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.

Articolul 61

Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar general, aleși în mod individual de către Consiliul național, dintre membrii săi, pe o durată de 4 ani.

Articolul 62

(1) Biroul executiv lucrează legal în prezenta a cel puțin 3 dintre membrii săi și aproba deciziile cu votul a cel puțin 3 membri.

(2) Biroul executiv se întrunește o dată pe săptămâna sau ori de câte ori este cazul, la cererea președintelui sau a cel puțin 2 dintre membrii săi. În condițiile stabilite de Statutul Colegiului Medicilor din România, votul poate fi exprimat și prin corespondenta sau în format electronic.

Articolul 63

Atribuțiile Biroului executiv sunt următoarele:

a) asigura activitatea permanenta a Colegiului Medicilor din România între ședințele Consiliului național;

b) aproba angajarea de personal și asigura execuția bugetului Colegiului Medicilor din România;

c) întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului național;

d) accepta donațiile, legatele și sponsorizarile făcute Colegiului Medicilor din România;

e) executa hotărârile adunării generale naționale și ale Consiliului național;

f) elaborează și supune spre avizare Consiliului național proiectul bugetului de venituri și cheltuieli, pe baza bugetelor locale;

g) informează Consiliul național cu privire la deciziile emise între ședințele Consiliului;

h) îndeplinește orice alte sarcini stabilite de către Consiliul național.

Articolul 64

Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Articolul 65

În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum și membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizație lunară, al carei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul național, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.

Articolul 66

Președintele Biroului executiv al Consiliului național este președintele Colegiului Medicilor din România.

Articolul 67

Președintele Colegiului Medicilor din România îndeplinește următoarele atribuții:

a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țara și străinătate;

b) încheie contracte și convenții în numele Colegiului Medicilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;

c) convoacă și conduce ședințele adunării generale și ale Consiliului național;

d) aduce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului național date în sarcina sa și rezolva problemele și lucrările curente;

e) angajează personalul de specialitate și administrativ;

f) îndeplinește orice alte sarcini stabilite de Consiliul național ori de Biroul executiv, potrivit legii.

Articolul 68

(1) Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel național, cat și teritorial, medicii care dețin funcții de conducere în cadrul Ministerului Sănătății, respectiv al ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, al structurilor descentralizate ale acestuia ori în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, precum și al caselor de asigurări de sănătate.

(2) Medicii pentru care, în timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situația de incompatibilitate sunt suspendați din funcție. Suspendarea durează până la încetarea situației de incompatibilitate sau până la expirarea mandatului.

(3) Numărul de mandate în organele de conducere de la nivel teritorial și național nu este limitat.

Secțiunea a 6-a — Răspunderea disciplinară

Articolul 69

(1) Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală și a regulilor de buna practica profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum și pentru orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.

(2) Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România, potrivit prezentei legi, nu exclude răspunderea penală, contravențională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.

Articolul 70

(1) Plângerea împotriva unui medic se depune la colegiul al cărui membru este medicul. În cazul medicilor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spațiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, plângerea se depune la colegiul în raza căruia medicul își desfășoară activitatea.

(2) Biroul Consiliului dispune trimiterea dosarului disciplinar la comisia de disciplina.

(3) Împotriva deciziei de respingere a plângerii, persoana care a făcut plângerea poate depune contestație la colegiul a cărui decizie se contesta. Aceasta se soluționează de către Biroul executiv al Consiliului național.

(4) Plângerile împotriva unui membru al organelor de conducere de la nivel teritorial sau național se înaintează Comisiei superioare de disciplina.

Articolul 71

(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează și funcționează comisia de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu.

(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează și funcționează Comisia superioară de disciplina, independenta de conducerea colegiului, care judeca în complete de 5 membri contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplina teritoriale.

(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplina este desemnat de direcțiile de sănătate publică, la nivel teritorial, și de către Ministerul Sănătății, la nivelul Comisiei superioare de disciplina.

(4) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Statutul Colegiului Medicilor din România.

Articolul 72

(1) Membrii comisiilor de disciplina de la nivelul colegiului teritorial sunt aleși de către adunarea generală a colegiului, iar membrii Comisiei superioare de disciplina vor fi aleși de către adunarea generală naționala.

(2) Membrii comisiilor de disciplina vor fi aleși din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani și care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

(3) Funcția de membru al comisiei de disciplina este incompatibilă cu orice alta funcție în cadrul Colegiului Medicilor din România.

(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplina este de 6 ani.

(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplina încetează prin deces, demisie, pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România ori prin numirea unui alt reprezentant în cazul membrilor desemnați de către Ministerul Sănătății sau direcția de sănătate publică.

Articolul 73

(1) Membrii comisiilor de disciplina se aleg prin vot secret și pe baza candidaturilor depuse.

(2) La nivel teritorial se va alege un număr de 5-9 membri, iar la nivel național, 10.

(3) Membrii comisiilor de disciplina își vor alege un președinte care conduce activitatea administrativă a comisiilor de disciplina.

(4) Președintele comisiei de disciplina prezintă adunării generale raportul anual al activității comisiei de disciplina.

Articolul 74

(1) Sancțiunile disciplinare sunt:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) amenda de la 1.000.000 lei la 15.000.000 lei. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;

e) interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o luna la un an;

f) retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România.

(2) Retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită prin hotărâre definitivă de instanțele judecătorești cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

(3) La sancțiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancționat la efectuarea unor cursuri de perfecționare sau de educație medicală, ori alte forme de pregătire profesională.

Articolul 75

(1) Decizia pronunțată se comunică persoanei sancționate, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătății, Biroului executiv al Colegiului Medicilor din România și persoanei cu care medicul sancționat are încheiat contractul de muncă.

(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoana sancționată, persoana care a făcut sesizarea, Ministerul Sănătății, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România pot contesta decizia pronunțată de comisia de disciplina a colegiului teritorial.

Articolul 76

(1) Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.

(2) Sancțiunile prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a)-d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicție.

(3) În cazul aplicării sancțiunii prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. f), medicul poate face o noua cerere de redobandire a calității de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicție a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancțiunii de către comisiile de disciplina. Redobandirea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se face în condițiile prezentei legi.

(4) În situația în care, prin decizia comisiei de disciplina, au fost dispuse și măsurile prevăzute la art. 74 alin. (3), radierea sancțiunii se va face numai după prezentarea dovezii aducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplina.

(5) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancțiunii aplicate constituie o circumstanță agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancțiuni.

Articolul 77

(1) Ancheta disciplinară se exercită prin persoane desemnate în acest scop de către biroul consiliului colegiului teritorial sau, după caz, de către Biroul executiv al Colegiului Medicilor din România.

(2) Unitățile sanitare sau cele de medicina legală au obligația de a pune la dispoziția comisiilor de disciplina sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum și orice alte date și informații necesare soluționării cauzei.

Articolul 78

Împotriva deciziei de sancționare a Comisiei superioare de disciplina, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia își desfășoară activitatea.

Secțiunea a 7-a — Venituri și cheltuieli

Articolul 79

Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

a) taxa de înscriere;

b) cotizațiile lunare ale membrilor;

c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice și juridice, inclusiv din organizarea de cursuri și alte forme de educație medicală continua;

d) donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice;

e) legate;

f) drepturi editoriale;

g) încasări din vânzarea publicațiilor proprii;

h) fonduri rezultate din manifestările culturale și științifice;

i) alte surse.

Articolul 80

(1) Cotizațiile datorate și neplătite în termenul fixat de către consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determina plata unor penalități de întârziere în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale aplicabile instituțiilor publice.

(2) Aceeași penalitate se va aplica și colegiilor teritoriale care nu vărsa partea de cotizatie datorată.

Articolul 81

(1) Neplata cotizatiei datorate de membrii Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni și după atenționarea scrisă a consiliului colegiului local se sancționează cu suspendarea calității de membru până la plata cotizatiei datorate.

(2) Sancțiunea se aplică de către comisia de disciplina a colegiului teritorial, la sesizarea comisiei administrative și financiar-contabile a colegiului teritorial.

Articolul 82

Pentru serviciile prestate persoanelor care nu sunt membre ale Colegiului Medicilor din România, tarifele se stabilesc, după caz, de către Consiliul național, respectiv de către consiliul colegiului teritorial.

Articolul 83

Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea și funcționarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii, cheltuieli de capital, perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, intrajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituții cu scop filantropic și științific, acordarea de premii pentru membrii cu activități profesionale deosebite, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul Național al Colegiului Medicilor din România.