Dispozitii generale

a) cetățeni ai statului român;

b) cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene;

c) sotul și descendentii de gradul I aflati în întreținerea unui cetatean al unuia dintre statele prevăzute la lit. b), care desfășoară legal activități salarizate sau nesalarizate pe teritoriul României, indiferent de cetatenia lor;

d) beneficiarii statutului de rezident pe termen lung, acordat conform normelor Uniunii Europene de către unul din statele prevăzute la lit. b).

a) expresia cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene desemneaza, prin asimilare, și persoanele aflate în situațiile prevăzute la art. 1 lit. c) și d);

b) în mod exclusiv, prin expresia stat membru de origine sau de proveniență și, după caz, stat membru gazda se înțelege un stat membru al Uniunii Europene, un stat aparținând Spatiului Economic European sau Confederatia Elvetiana;

c) expresia asistent medical desemneaza asistentul medical generalist și asistenții medicali formati în celelalte specialitati prevăzute de normele privind definirea titlurilor profesionale și a domeniilor de activitate a acestora. Termenul de moasa desemneaza persoana care detine un titlu oficial de calificare în profesia de moasa, prevăzut în anexa nr. 2, și acorda ingrijirile de sănătate ale caror continut și caracteristici sunt prevăzute la art. 6;

d) prin titlu oficial de calificare în profesia de asistent medical se înțeleg diplomele prevăzute în anexa nr. 1, iar prin titlu oficial de calificare în profesia de moasa se înțeleg diplomele prevăzute în anexa nr. 2.

(1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de asistent medical și titlurile oficiale de calificare în profesia de moasa obtinute în afara României, a statelor membre ale Uniunii Europene, a statelor aparținând Spatiului Economic European sau în afara Confederatiei Elvetiene se echivaleaza potrivit legii.

(2) Excepție de la prevederile alin. (1) fac titlurile oficiale de calificare în profesia de asistent medical generalist și titlurile oficiale de calificare în profesia de moasa, care au fost recunoscute de unul din aceste state.

(1) Activitățile specifice profesiei de asistent medical se exercită în România cu titlurile profesionale, prevăzute în anexa nr. 1 lit. C, corespunzător calificarii profesionale insusite.

(2) Activitățile de ingrijiri de sănătate care au ca scop asigurarea sănătății materne și a nou-nascutului se exercită în România cu titlul profesional de moasa, prevăzut în anexa nr. 2 lit. B.

(3) Prevederile alin. (1)-(2) se aplică și cetatenilor unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, care dețin un titlu oficial de calificare în profesia de asistent medical, respectiv în profesia de moasa, și care exercită profesia în România.

a) determinarea nevoilor de ingrijiri generale de sănătate și furnizarea ingrijirilor generale de sănătate, de natura preventiva, curativa și de recuperare, conform normelor elaborate de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali și Moaselor din România;

b) administrarea tratamentului, conform prescriptiilor medicului;

c) protejarea și ameliorarea sănătății, elaborarea de programe și desfășurarea de activități de educatie pentru sănătate și facilitarea acțiunilor pentru protejarea sănătății în grupuri considerate cu risc;

d) participarea asistentilor medicali generalisti abilitati ca formatori, la pregătirea teoretica și practica a asistentilor medicali generalisti în cadrul programelor de formare continua;

e) desfășurarea optionala a activităților de cercetare, în domeniul ingrijirilor generale de sănătate, de către asistenții medicali generalisti licentiati;

f) pregătirea personalului sanitar auxiliar;

g) participarea la protejarea mediului ambiant;

h) intocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifică desfășurată.

a) constatarea existentei sarcinii și efectuarea examenelor necesare, în vederea monitorizarii evolutiei sarcinii normale;

b) prescrierea sau recomandarea examinarilor necesare, în vederea diagnosticarii timpurii a sarcinii cu risc;

c) asigurarea pregatirii complete a mamei pentru nastere, desfășurarea activităților de educatie pentru sănătate, inițierea și desfășurarea programelor de pregatire a viitorilor parinti;

d) acordarea sfaturilor de igiena și nutriție;

e) administrarea tratamentului, conform prescriptiilor medicului;

f) ingrijirea și asistarea parturientei în timpul desfășurării travaliului și urmarirea stării intrauterine a fatului, prin mijloace clinice și tehnice adecvate;

g) asistarea nasterii normale, la domiciliu sau în unități sanitare, dacă este vorba de prezentatie craniana, efectuand, la nevoie, epiziotomia, iar în caz de urgenta, asistarea nasterii în prezentatie pelviana;

h) identificarea, la mama și la copil, a semnelor care anunta anomalii și care necesita interventia medicului, pe care îl asista în aceste situații;

i) adoptarea masurilor de urgenta care se impun, în absenta medicului, pentru extractia manuala a placentei, urmata, eventual, de control uterin manual;

j) examinarea nou-nascutului, pe care îl preia în ingrijire, inițierea masurilor care se impun în caz de nevoie și practica, dacă este necesar, reanimarea imediata;

k) preluarea în ingrijire a parturientei, monitorizarea acesteia în perioada postnatala și acordarea tuturor recomandarilor necesare mamei cu privire la ingrijirea nou-nascutului, pentru asigurarea dezvoltării acestuia în cele mai bune condiții;

l) intocmirea rapoartelor scrise referitoare la activitatea desfășurată;

m) asigurarea informării și consilierii în materie de planificare familiala;

n) participarea la pregătirea teoretica și practica a moaselor, precum și la pregătirea personalului sanitar auxiliar;

o) desfășurarea optionala a activităților de cercetare, de către moasele licentiate.

(1) Activitățile prevăzute la art. 5 și 6 se exercită cu asumarea responsabilitatii asistentului medical generalist și a moasei privind planificarea, organizarea, evaluarea și furnizarea serviciilor, în calitate de salariat și/sau de liber profesionist.

(2) Activitățile desfășurate de asistenții medicali formati în celelalte specialitati se exercită cu responsabilitate, în ceea ce priveste totalitatea actelor și tehnicilor care fac obiectul specialitatii, furnizate în calitate de salariat și/sau de liber profesionist.

a) sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de asistent medical, prevăzut în anexa nr. 1, pentru profesia de asistent medical, respectiv sunt posesoare ale unui titlu oficial de calificare de moasa, prevăzut în anexa nr. 2, pentru profesia de moasa;

b) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei;

c) sunt autorizate de către Ministerul Sănătății;

d) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii în împrejurări legate de exercitarea profesiei sau persoanele pentru care a intervenit reabilitarea.

(1) Autorizarea exercitarii profesiei de asistent medical și autorizarea exercitarii profesiei de moasa pe teritoriul României se fac conform reglementarilor privind înscrierea în Registrul unic național al asistentilor medicali și moaselor, elaborate de Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ordinul Asistentilor Medicali și Moaselor din România.

(2) Autorizatia de libera practica se acordă de către Ministerul Sănătății, pe baza urmatoarelor acte:

a) titlurile oficiale de calificare în profesia de asistent medical și, respectiv, titlurile oficiale de calificare în profesia de moasa, prevăzute de prezenta lege;

b) certificatul de cazier judiciar;

c) certificatul de sănătate fizica și psihica;

d) avizul Ordinului Asistentilor Medicali și Moaselor din România.

(3) Asistenții medicali generalisti, precum și moasele cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti în România, exercita profesia pe baza documentelor emise de autoritățile competente române, conform art. 30.

(4) În caz de prestare temporara de servicii pe teritoriul României, asistenții medicali generalisti și, respectiv, moasele cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti în unul din aceste state, sunt exceptati de la obligativitatea obtinerii autorizatiei de libera practica a profesiei. Accesul la activitățile de asistent medical generalist și, respectiv, de moasa, pe durata prestarii serviciilor, se face conform prevederilor art. 34.

(1) Asistenții medicali și moasele își desfășoară activitatea conform pregatirii profesionale, în sistem public și/sau în sectorul privat, precum și în colaborare cu furnizorii de servicii de ingrijiri de sănătate.

(2) Activitatea asistentilor medicali și a moaselor se desfășoară în cadrul echipei medicale sau independent pentru ingrijiri de sănătate. Asistentul medical și moasa recunosc rolul celorlalți membri ai echipei medicale și participa la menținerea relatiilor amiabile în cadrul acesteia.

(3) Asistenții medicali și moasele care intrunesc condițiile prevăzute la art. 1 și sunt stabiliti în România își pot desfășura activitatea și ca titulari sau asociați ai cabinetelor de practica independenta pentru ingrijiri de sănătate.

(1) În exercitarea profesiei, asistentul medical și moasa nu sunt functionari publici.

(2) Asistentul medical licentiat și moasa licentiata pot fi cadre didactice universitare în institutii de invatamant superior care pregatesc asistenti medicali sau moase, precum și personal de cercetare în institutii de cercetare.

(1) Angajarea și promovarea profesionala sau administrativa a asistentului medical și a moasei în sistemul sanitar public și privat se realizează în condițiile legii.

(2) Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesionala, protectia asistentului medical și a moasei se face de către angajator, prin societățile de asigurări. În cazul exercitarii profesiei de libera practica independenta pentru ingrijiri de sănătate, asistentul medical și moasa sunt obligati sa incheie o asigurare de raspundere civila pentru greseli în activitatea profesionala.

(1) În cazul în care un asistent medical sau o moasa își intrerupe activitatea profesionala pe o perioadă mai mare de 5 ani, Ordinul Asistentilor Medicali și Moaselor din România va reatesta competența profesionala a acestora, în vederea reluării activității.

(2) Procedura privind modalitatile și condițiile de verificare și atestare a nivelului profesional se stabilesc de către Ministerul Sănătății și Consiliul național al Ordinului Asistentilor Medicali și Moaselor din România.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică și asistentilor medicali și moaselor cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat aparținând Spatiului Economic European sau ai Confederatiei Elvetiene, stabiliti pe teritoriul României.

(1) Pregătirea asistentilor medicali generalisti, a moaselor și asistentilor medicali de alte specialitati se realizează prin urmatoarele forme de invatamant:

a) invatamant superior medical de scurta și lunga durata;

b) invatamant sanitar postliceal, cu o durată de 3 ani.

(2) Absolventul scolii sanitare postliceale este denumit asistent medical cu studii postliceale sau asistent medical generalist. Absolventul colegiului medical este denumit asistent medical cu studii superioare de scurta durata sau asistent medical generalist cu studii superioare de scurta durata. Absolventul învățământului superior medical de lunga durata este denumit asistent medical generalist cu studii superioare de lunga durata și, respectiv moasa, în conformitate cu anexele nr. 1 și 2.

(3) Certificatul de asistent medical, diploma de asistent medical, respectiv diploma de licență vor menționa competența profesionala dobandita.

(4) Planurile de invatamant și curricula de pregatire pentru formele de invatamant prevăzute la alin. (1) sunt diferentiate.

(1) În învățământul postliceal sanitar se pot inscrie absolventii de liceu cu certificat de absolvire sau diploma de bacalaureat.

(2) Asistenții medicali și moasele, absolventi ai scolilor sanitare postliceale cu diploma de bacalaureat, pot accede în colegii universitare cu profil medico-farmaceutic uman și facultati de asistenti medicali, respectiv în facultati de moase, în condițiile legii, cu posibilitatea echivalarii studiilor efectuate în învățământul medical preuniversitar, în condițiile stabilite de senatele universitare, conform reglementarilor în vigoare privind autonomia universitara.