Anexa nr. 1

1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incinta laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;

2. abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art. 2⁸;

3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane;

4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării;

5. albie minoră: suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;

6. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;

7. ape de suprafață: apele interioare, cu excepția apelor subterane; ape tranzitorii și ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;

8. ape subterane: apele aflate sub suprafața solului în zona saturată și în contact direct cu solul sau cu subsolul;

9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce;

10. ape costiere: apele de suprafață situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanță de l milă marină pe partea dinspre mare, față de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;

11. ape interioare: toate apele de suprafață stătătoare și curgătoare și subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;

12. ape naționale navigabile:

a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;

b) fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile;

c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;

13. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;

14. apa destinată consumului uman:

a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;

b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman;

15. zone protejate: zonele menționate în anexa l² și art. 5¹;

16. autoritate competentă: autoritatea (autoritățile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;

17. avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor;

18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;

19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum și la prelevările și restituțiile de apă;

20. corp de apă de suprafață: un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere;

21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;

22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafață creat prin activitate umană;

23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, și-a schimbat substanțial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l¹;

24. controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor;

25. debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale ecosistemelor acvatice existente;

26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;

27. deșeu: orice substanță sau orice obiect care aparține unor categorii stabilite conform legii, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca;

28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități;

29. district al bazinului hidrografic: suprafață de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane și costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;

30. drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;

31. evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;

32. faleza mării: mal înalt și abrupt al unei mări;

33. Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor;

34. folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;

35. gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;

36. informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;

37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață;

38. mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;

39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoașterea și caracterizarea stării și tendinței de evoluție a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:

a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate și folosințe de apă;

b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;

c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice și fizico-chimice;

40. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);

41. notificarea reprezintă un act de reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiție poate să execute sau să pună în funcțiune anumite categorii de lucrări și activități desfășurate pe ape sau în legătură cu acestea;

42. obiective de protecție a apelor și mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite în art. 2¹;

43. participarea publicului: informarea, consultarea și implicarea activă a acestuia în activitățile de gospodărire a apelor;

44. plaja mării: porțiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;

45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului;

46. poluant: înseamnă orice substanță care poate să determine poluare, în special substanțele prevăzute în anexa nr. 6;

47. potențial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanță cu prevederile relevante din anexa nr. l¹;

48. prevenirea și înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace și construcții cu rol de apărare și pregătire pentru intervenții; acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic;

49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eșalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosințele de apă;

50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafața terenului, dar care poate curge și subteran într-o anumită parte a cursului său;

51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;

52. resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor;

53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2¹ alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;

54. schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părți: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) și Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);

55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populație, instituții publice sau altă activitate economică, referitoare la:

a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secțiunea de captare a folosințelor;

b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea și distribuția apelor de suprafață sau subteran;

c) colectarea și epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafață;

56. stații și instalații de prelucrare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;

57. starea ecologică: este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu prevederile anexei nr. l¹;

58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafață, astfel clasificată în concordanță cu prevederile anexei nr. l¹;

59. starea apelor de suprafață: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică și starea sa chimică;

60. starea ecologică a apelor de suprafață: starea de calitate exprimată prin structura și funcționarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafață, clasificată în funcție de elementele biologice, chimice și hidromorfologice caracteristice;

61. starea ecologică bună a apelor de suprafață: starea unui corp de apă de suprafață, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;

62. starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și a mediului acvatic specifice apelor de suprafață, stabilite la art. 2¹ alin. (1), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului;

63. starea bună a apelor de suprafață: starea atinsă de un corp de apă de suprafață atunci când, atât starea sa ecologică cât și starea chimică sunt "bune";

64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă și starea sa chimică;

65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât și starea sa chimică sunt cel puțin "bune";

66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplinește toate condițiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l¹;

67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe și indirecte;

68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l¹;

69. valori standard privind calitatea mediului: concentrația unui anumit poluant sau a unui grup de poluanți în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depășită pentru protecția sănătății umane și a mediului;

70. substanțe prioritare: substanțe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și prin intermediul acestuia asupra omului și folosințelor de apă; conform listei substanțelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;

71. substanțe periculoase: substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bio-acumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;

72. substanțe prioritar periculoase: substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bioacumuleze și alte substanțe sau grupe de substanțe care creează un nivel similar de risc;

73. sub-bazin hidrografic: suprafață de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluență a cursului de apă;

74. sub-unitate hidrografică: suprafață de teren situată pe teritoriul național formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părți de sub-bazine;

75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;

76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcție de anumiți parametri specifici, concentrația și/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanțe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH. Valorile limită ale emisiilor pentru substanțe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalația, diluția nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul stației de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalațiilor implicate, cu condiția să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecția mediului ca întreg și că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;

77. zona de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;

78. zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;

79. zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari. Condiții pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic pentru toate corpurile de apă de suprafață și subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate 1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor 1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor 1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii 1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere 1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale 1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a apelor de suprafață 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare 1.3.4. Frecvența monitoringului 1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate 1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice l.4.l. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice

2. STAREA APELOR SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative 2.1.2. Definirea stării cantitative 2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane 2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring 2.2.3. Frecvența monitoringului 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane 2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane 2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane 2.4.2. Monitoringul de supraveghere 2.4.3. Monitoringul operațional 2.4.4. Identificarea tendinței poluanților 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane 2.5. Prezentarea stării apelor subterane

1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ 1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață 1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor 1.1.1.1. Elemente biologice Compoziția și abundența florei acvatice Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei legătura cu corpurile de apă subterană Continuitatea râurilor Condiții morfologice adâncimea râurilor și variația lățimii structura și substratul patului râului structura zonei riverane 1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice 1.1.1.4. Generalități Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.1.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor 1.1.2.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Regimul hidrologic cantitatea și dinamica curgerii apei timpul de retenție legătura cu corpurile de apă subterană Condiții morfologice variația adâncimii lacurilor cantitatea, structura și substratul patului lacului structura țărmului lacului 1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.2.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Starea acidifierii Condițiile nutrienților 1.1.2.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii 1.1.3.1. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice Compoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole 1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului structura zonei de influență a mareei Regimul mareei debitul de apă dulce expunerea la valuri 1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.3.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.3.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere l.l.4.l. Elemente biologice Compoziția, abundența și biomasa fitoplanctonului Compoziția și abundența altor elemente de floră acvatică Compoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice 1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologice Condiții morfologice variația adâncimii cantitatea, structura și substratul patului de coastă structura zonei de influență a mareei Regimul mareei direcția curenților dominanți expunerea la valuri 1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice 1.1.4.4. Generalități Transparența Condiții termice Condiții de oxigenare Salinitate Condițiile nutrienților 1.1.4.5. Poluanți specifici Poluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apă Poluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă 1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificate Elementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice. 1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologice Tabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiere Textul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.

Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă. Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă. 1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a râurilor Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată în lacuri Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată în apele tranziționale Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a apelor costiere Elemente biologice de calitate

Elemente hidromorfologice de calitate

Elemente fizico-chimice de calitate

1.2.5 Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale

Elemente fizico-chimice

1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate În vederea stabilirii valorilor standard pentru apă, sediment sau biota necesare caracterizării stării chimice de calitate, trebuie să se acționeze în conformitate cu următoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apă, sediment sau biota. Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acută, cât și cele de toxicitate cronică trebuie să fie obținute pentru taxonii stabiliți mai jos, care sunt importanți pentru tipul de corp de apă respectiv, cât și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de bază" al taxonilor constă în:

a) Alge și/sau macrofite;

b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;

c) Pești. Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitate Pentru stabilirea unei concentrații medii maxime anuale se aplică procedura următoare: (i) se stabilesc factori de siguranță corespunzători în fiecare caz, în funcție de natura și calitatea datelor disponibile și de indicațiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substanțe notificate și evaluarea riscului pentru substanțele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.: Tabelul nr. 1.2.6.

Factor de siguranță

(ii) acolo unde datele despre persistență și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale; (iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparată/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinările pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis; (iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis. 1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice pentru apele de suprafață Rețeaua de monitoring a apelor de suprafață trebuie să fie stabilită în conformitate cu prevederile art. 35. Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o vedere generală coerentă și cuprinzătoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apă în cinci clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la pct. 1.2. Trebuie elaborată o hartă sau hărți care să arate rețeaua de monitoring a apelor de suprafață din Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizării și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1⁵) și ale anexei nr. 1², pentru fiecare perioadă la care se aplică o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să stabilească un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operațional. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare. În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizați parametrii care sunt indicatori ai stării fiecărui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimările nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare. 1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere 1.3.1.1. Obiectiv: Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru: a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliată în anexa nr. 1²; b) proiectarea eficientă și efectivă a programelor viitoare de monitoring; c) evaluarea schimbărilor pe termen lung a condițiilor naturale;

d) evaluarea schimbărilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenică generală. Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1², pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare. 1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoring Programul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un număr suficient de corpuri de apă, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafață din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apă, monitoringul se va realiza în punctele în care: a) debitul cursului de apă este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca întreg, inclusiv punctele de pe râuri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp; b) volumul de apă prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari; c) corpurile de apă importante traversează frontiera unui stat; d) există locuri identificate în conformitate cu legislația privind schimbul de informații;

e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea încărcării poluanților care sunt transferați peste granițe și care sunt transferați în mediul acvatic marin. 1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitate Monitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru: a) parametrii care indică toate elementele biologice de calitate; b) parametrii care indică toate elementele hidromorfologice de calitate; c) parametrii care indică toate elementele fizico-chimice de calitate; d) lista poluanților prioritari care sunt evacuați într-un bazin hidrografic sau sub-bazin; e) alți poluanți evacuați în cantități importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afara de cazul în care exercițiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat că respectivul corp de apă a atins starea bună și nu există nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1², din care să rezulte că s-a schimbat impactul asupra corpului de apă. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic. 1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional Monitoringul operațional trebuie să fie făcut pentru: a) stabilirea stării acelor corpuri de apă identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite; b) evaluarea oricăror schimbări ale stării unor astfel de corpuri de apă, care rezultă din programele de măsuri. Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în funcție de informațiile obținute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1², sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecvenței cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importantă generată de impact să fie eliminată. 1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apă care, fie pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1² sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecție a apelor și a mediului acvatic stabilite conform art. 2¹ și pentru acele corpuri de apă în care sunt evacuate substanțele din lista prioritară. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substanțele din lista prioritară după cum s-a specificat în legislația care stabilește valorile standard relevante privind calitatea apelor și mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substanțele din lista prioritară, acolo unde nu există instrucțiuni specifice în legislația specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmează: a) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecărui corp de apă, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apă este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea mărimii și impactului acestor presiuni ca un întreg; b) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apă selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apă trebuie făcută astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al apariției presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neîndeplinirii stării bune a apelor de suprafață; c) pentru corpurile de apă supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selecții a corpurilor de apă, în scopul evaluării mărimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apă trebuie să fie caracteristică pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apă. 1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitate Pentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apă de suprafață, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apă sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze: a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apă respective; b) toate substanțele prioritare evacuate, precum și alți poluanți evacuați în cantități importante; c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificată. 1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare Obiectiv Monitoringul de investigare trebuie efectuat: a) acolo unde nu se cunosc motivele oricărei depășiri; b) acolo unde monitoringul de supraveghere arată că obiectivele stabilite conform art. 2¹ pentru un corp de apă nu se pot realiza, iar monitoringul operațional nu a fost încă stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apă sau corpurile de apă nu îndeplinesc obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite; c) pentru stabilirea impactului poluărilor accidentale. Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite și a măsurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluărilor accidentale. 1.3.4. Frecvența monitoringului Pentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecvențele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o dată în perioada de monitoring de supraveghere. Pentru programul de monitoring operațional, frecvența monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinată astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibilă a stării elementelor importante de calitate. Ca regulă, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depășesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei experților, sunt justificate intervale mai mari de timp. Frecvențele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimările certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Frecvențele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cât și cele antropogene. Intervalele de timp la care este întreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât să minimizeze impactul variației sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure că rezultatele reflectă schimbările în corpurile de apă ca urmare a schimbărilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în același an, pentru a realiza acest obiectiv. Tabel nr. 1.3.4.

Biologice

Hidromorfologice

Fizico-chimice

1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejate În scopul îndeplinirii cerințelor următoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate: 1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabile Corpurile de apă de suprafață desemnate conform art. 2⁶ care asigură în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substanțele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substanțe evacuate în cantități importante care ar putea afecta starea corpurilor de apă și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabilă. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecvențele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1. Tabelul nr. 1.3.5.1. ┌────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────┐ │ Comunitatea deservită │ Frecvență │ │ (locuitori echivalenți) │ │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ < 10.000 │ 4 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ 10.000 - 30.000 │ 8 ori pe an │ ├────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────┤ │ > 30.000 │ 12 ori pe an │ └────────────────────────────────────┴────────────────────────────────────┘ 1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejate Corpurile de apă care formează aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operațional, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic stabilite conform art. 2¹. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbărilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza căreia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt îndeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2¹. 1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitate Metodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze următoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naționale sau internaționale care să asigure furnizarea datelor de o calitate și comparabilitate științifică echivalentă. Prelevare probe macro-nevertebrate SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a 3-a: Instrucțiuni privind conservarea și manipularea probelor SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumar privind rețeaua de prelevare manuală a macro-nevertebratelor bentice SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea biologică a probelor - Îndrumarul privind proiectarea și utilizarea instrumentelor de prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele bentice din substraturi stâncoase în apele puțin adânci SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape adânci pentru macro-nevertebrate - Îndrumar privind folosirea instrumentelor de prelevare, de colonizare, calitativă și cantitativă SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA I: Îndrumar privind interpretarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro- nevertebratelor bentice în apele curgătoare SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologică a râurilor PARTEA a II-a: Îndrumarul privind prezentarea datelor biologice de calitate provenite din supravegherile macro-nevertebratelor bentice din apele curgătoare Lista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pești, diatomee, va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Lista metodelor standard de analiză pentru parametrii fizico-chimici și parametrii hidromorfologici va fi actualizată ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobată prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. 1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice 1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic a) în scopul estimării valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apă de suprafață sau pentru corpurile de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologică trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potențialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un întreg; b) pentru asigurarea comparabilității unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obținute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologică, în scopul clasificării stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observați pentru un corp de apă de suprafață dat și valorile pentru acești parametri în condițiile de referință aplicabile acestui corp de apă. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerică între 0 și 1, cu starea ecologică foarte bună reprezentată de valori apropiate de 1 iar starea ecologică proastă prin valori apropiate de 0; c) scara rapoartelor de calitate ecologică pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecărei categorii de apă de suprafață trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologică foarte bună la starea ecologică proastă, așa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecărei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte bună și bună, precum și valoarea limitei între starea bună și moderată trebuie să fie stabilite prin exercițiu de intercalibrare. 1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic a) pentru categoriile de ape de suprafață, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori în concordanță cu a doua coloană a tabelului stabilit mai jos, reprezentând clasificarea stării ecologice a corpului de apă: Tabel nr. 1.4.2.a)

b) pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apă trebuie să fie reprezentată de valori scăzute ale parametrilor, obținute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanță cu prima coloană a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o hartă, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potențialului ecologic pentru fiecare corp de apă, prin coduri de culori, în concordanță cu a doua coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă artificiale și în concordanță cu a treia coloană a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apă puternic modificate: Tabel nr. 1.4.2.b) ┌───────────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ Clasificarea │ Cod de culoare │ │ potențialului ├─────────────────────────────────┬────────────────────────────┤ │ ecologic │ Corpuri de apă artificiale │Corpuri puternic modificate │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Bun și Foarte │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │bun │verde și gri deschis │verde și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Moderat │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │galben și gri deschis │galben și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Slab │Benzi de dimensiuni egale cu │Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │orange și gri deschis │orange și gri închis │ ├───────────────┼─────────────────────────────────┼────────────────────────────┤ │Prost │Benzi de dimensiuni egale cu roșu│Benzi de dimensiuni egale cu│ │ │și gri deschis în mod egal │roșu și gri închis │ └───────────────┴─────────────────────────────────┴────────────────────────────┘ c) printr-un punct negru pe hartă, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apă unde nerealizarea stării bune sau a potențialului ecologic bun este determinată de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apă, în ceea ce privește poluanții specifici sintetici și nesintetici. 1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice Acolo unde, un corp de apă se conformează cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementările specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingând starea chimică bună. În caz contrar, corpul de apă trebuie să fie înregistrat ca neîndeplinind starea chimică bună. Pentru ilustrarea stării chimice a fiecărui corp de apă trebuie realizată o hartă pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizându-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificării stării chimice a corpului de apă. Tabel nr. 1.4.3.

2. APE SUBTERANE 2.1. Starea cantitativă a apelor subterane 2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative Regimul nivelului apelor subterane 2.1.2. Definiția stării cantitative *Font 8*

2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane 2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane Rețeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 35 alin. (2³). Rețeaua de monitoring trebuie să fie proiectată astfel încât să asigure o evaluare credibilă a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apă subterană, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Rețeaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o hartă sau pe hărți. 2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoring Rețeaua trebuie să includă suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular: a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecție a calității apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2¹, trebuie să asigure o densitate suficientă a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apelor subterane; b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea direcției și debitului de apă subterană care curge peste frontieră. 2.2.3. Frecvența monitoringului Frecvența observațiilor trebuie să fie suficientă pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecărui corp sau grup de corpuri de apă subterană, ținând seama de variațiile pe termen scurt și lung a realimentării. În particular: a) pentru corpurile de apă subterană identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a calității apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2¹, trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru evaluarea impactului captărilor și evacuărilor asupra nivelului apei subterane; b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale căror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecvență suficientă de măsurare pentru estimarea direcției și debitului de curgere al apei subterane peste frontieră. 2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane Rezultatele obținute din rețeaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apă subterană trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apă subterană. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o hartă a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizând următoarele coduri de culori: Starea calitativă bună - verde, Starea calitativă slabă - roșu. 2.3. Starea chimică a apelor subterane 2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane Conductivitate Concentrațiile poluanților 2.3.2. Definiția stării chimice bune a apelor subterane

2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane 2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane Rețeaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilită în concordanță cu prevederile art. 35 alin. (2³). Rețeaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectată încât să ofere o imagine generală coerentă și cuprinzătoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecărui bazin hidrografic și să detecteze prezența tendințelor de creștere, pe termen lung, a concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene. Pe baza caracterizării și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1⁴) și anexa nr. 1², pentru orice perioadă de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabilească un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operațional care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru. Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusă în schema directoare. 2.4.2. Monitoringul de supraveghere 2.4.2.1. Obiectiv Monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru: a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului; b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendințelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbărilor condițiilor naturale, cât și al activității antropogene. 2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoring Trebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din următoarele: a) corpurile de apă identificate ca prezentând risc, ca urmare a exercițiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1²; b) corpurile care traversează frontiera de stat. 2.4.2.3. Selectarea parametrilor Setul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmăriți în toate corpurile de apă subterană selectate: a) conținut de oxygen; b) valoare pH; c) conductivitate; d) nitrați; e) amoniu. Corpurile de apă subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1² ca având un risc important de neîndeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene. Corpurile de apă transfrontieră trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanți pentru protecția tuturor folosințelor asigurate din debitul de apă subterană. 2.4.3. Monitoringul operațional 2.4.3.1. Obiectiv Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru: a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apă subterană determinate a avea risc; b) stabilirea prezenței oricărei tendințe crescătoare a concentrației oricărui poluant, determinată de activitatea antropogenă pe termen lung. 2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoring Monitoringul operațional trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apă care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuată în conformitate cu prevederile anexei nr. 1², cât și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neîndeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, să reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizează informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apă subterană. 2.4.3.3. Frecvența monitoringului Monitoringul operațional trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecvență suficientă pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o dată pe an. 2.4.4. Identificarea tendințelor poluanților Pentru identificarea tendințelor crescătoare ale concentrațiilor poluanților din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendințe trebuie să se folosească datele atât din monitoringul de supraveghere, cât și din cel operațional. Trebuie identificat anul de bază sau perioada de bază de la care se calculează tendința de identificare. Calcularea tendinței trebuie să fie efectuată pentru un corp de apă subterană, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apă subterană. Modificarea tendinței trebuie să fie demonstrată statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea. 2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane Pentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obținute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apă considerat ca un întreg. Pentru ca starea chimică bună să fie atinsă pentru un corp de apă subterană, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protecția mediului: a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apă subterană; b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimică bună a apelor subterane. Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o hartă a stării chimice a apelor subterane, utilizând următoarele coduri de culori: Stare chimică bună - verde, Stare chimică slabă - roșu. Se vor marca, printr-un punct negru pe hartă, acele corpuri de apă subterană care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendinței trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe hartă. Aceste hărți trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic. 2.5. Prezentarea stării apelor subterane În schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusă o hartă care să arate, pentru fiecare corp de apă sau grupuri de corpuri de apă subterană, atât starea cantitativă cât și starea chimică a acelui corp sau grup de corpuri de apă, utilizând coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează hărți separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicație, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apă subterană, a acelor corpuri de apă care sunt supuse unei tendințe semnificative și susținute de creștere a concentrației oricărui poluant sau orice altă schimbare a acestei tendințe.