LexistoriaDreptul la drept.

Funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii

Azi

Legea 317/2004 · 8 articole

Abrogat la 16 decembrie 2022 · înlocuit de Legea 305/2022. Textul rămâne disponibil — formă istorică, nu drept în vigoare.

Articolul 22

(1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21 , președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de constituire.

(2) În ședința de constituire, prezidată de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) În termen de 15 zile de la ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuțiile și responsabilitățile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.

Articolul 23

(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora.

(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară activitate permanentă și nenormată și nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepția membrilor de drept.

(3) Abrogat.

(4) Abrogat.

(5) Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspendă de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ce dețin o funcție de conducere la instanțe ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcția de conducere respectivă în condițiile alin. (3) .

(6) Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcții.

Articolul 24

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a) , care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.

(2) Pentru funcția de președinte și vicepreședinte vor candida un judecător și un procuror desemnați de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezența a cel puțin 2/3 din membrii secțiilor, cu votul majorității membrilor prezenți.

(2¹) Candidații pentru funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinte își vor depune candidaturile, însoțite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secțiile de care aparțin.

(2²) Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza și dezbate candidaturile depuse și vor desemna candidații pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte ale Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții principale:

a) reprezintă Consiliul Superior al Magistraturii în relațiile interne și internaționale;

b) coordonează activitatea Consiliului Superior al Magistraturii și repartizează lucrările pentru plen și secții;

c) prezidează lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția cazului în care la lucrări participă Președintele României;

d) propune plenului măsurile necesare pentru ocuparea locurilor devenite vacante, ca urmare a revocării unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;

e) semnează actele emise de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii;

f) sesizează Curtea Constituțională, în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;

g) desemnează membrii Consiliului Superior al Magistraturii care pot fi consultați pentru elaborarea unor proiecte de acte normative, la propunerea plenului;

h) prezintă, în ședința publică a plenului, raportul anual asupra activității Consiliului Superior al Magistraturii, care se transmite instanțelor și parchetelor și se dă publicității.

(4) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinește orice alte atribuții stabilite de lege, de Regulamentul de organizare și funcționare administrativă a Consiliului Superior al Magistraturii și de plen.

(5) În lipsa președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile prevăzute la alin. (3) și (4) se exercită de vicepreședinte.

(6) În caz de vacanță a funcției de președinte sau de vicepreședinte se aplică procedura prevăzută la alin. (2) .

Articolul 25

Președintele României prezidează, fără drept de vot, lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Articolul 26

(1) Lucrările secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt legal constituite în prezența majorității membrilor acestora și sunt prezidate de președintele sau, după caz, de vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. În lipsa acestora, membrii secției aleg un președinte de ședință, cu votul majorității celor prezenți.

(2) Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secției semnează hotărârile și celelalte acte emise de aceasta.

Articolul 27

(1) Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor plenului ori, după caz, ai secțiilor.

(2) Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezența majorității membrilor acestora.

(3) Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

Articolul 28

(1) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție participă la lucrările Secției pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la lucrările Secției pentru procurori, iar ministrul justiției, la lucrările ambelor secții.

(2) Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare, la soluționarea sesizărilor referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor și a cererilor privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți.

(3) Reprezentanții societății civile participă, cu drept de vot, la lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Articolul 29

(1) Lucrările plenului și ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii sunt, de regulă, publice. Membrii plenului sau ai secțiilor hotărăsc, cu majoritate de voturi, situațiile în care ședințele nu sunt publice. Ședințele secțiilor în care se soluționează cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți, precum și cele în care se soluționează sesizările referitoare la buna reputație a judecătorilor și procurorilor nu sunt publice.

(2) Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările plenului și ale secțiilor, exprimând, atunci când consideră necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Ordinea de zi a lucrărilor plenului și ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii se aprobă de către acestea, la propunerea președintelui sau, după caz, a vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

(4) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motivează.

(5) Hotărârile plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.

(6) Hotărârile prevăzute la alin. (5) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.

(7) Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.

(8) Contestația formulată de judecătorul sau procurorul vizat de hotărârea prevăzută la alin. (5) suspendă executarea măsurii dispuse cu privire la cariera și drepturile acestuia.

(9) Hotărârea prin care se soluționează contestația prevăzută la alin. (7) este definitivă.

(10) Proiectul ordinii de zi și proiectele de hotărâri ce se supun votului plenului sau secțiilor se publică cu 3 zile înainte pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. În ordinea de zi publicată nu se includ cererile privind încuviințarea percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu, controlului judiciar sau pe cauțiune cu privire la judecători, procurori ori magistrați-asistenți. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru punctele suplimentate pe ordinea de zi, procedura de transparență se aplică în mod corespunzător.

(11) În vederea asigurării transparenței, ședințele Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în condiții de publicitate:

a) ședințele publice de plen și de secții se transmit în direct, audiovideo, pe pagina de internet a Consiliului, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a Consiliului, cu excepția deliberărilor și a audierilor în materie disciplinară;

b) hotărârile Consiliului adoptate în plen sau secții se supun în mod corespunzător prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu excepția hotărârilor în materie disciplinară și în materia carierei magistraților, precum și cu excepția hotărârilor adoptate în aplicarea prevederilor art. 32 din prezenta lege;

c) în finalul hotărârilor adoptate de plen sau secții se vor menționa, fără a afecta secretul votului, numărul de voturi «pentru», numărul de voturi «împotrivă» și numărul de voturi «abținere», după caz.