(1) Lucrările de investiții în domeniul energiei termice pot fi finanțate din:
a) fonduri proprii ale operatorului și/sau fonduri de la bugetul local, în conformitate cu obligațiile asumate prin contractele de delegare a gestiunii;
b) credite bancare, care pot fi garantate de autoritățile administrației publice locale, de Guvern sau de alte entități specializate în acordarea de garanții bancare;
c) fonduri nerambursabile obținute prin aranjamente bilaterale sau multilaterale;
d) taxe speciale, instituite la nivelul autorităților administrației publice locale, potrivit legii;
e) fonduri transferate de la bugetul de stat ca participare la cofinanțarea unor proiecte realizate cu finanțare externă, precum și din bugetele unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat, cu respectarea legislației în vigoare;
f) surse financiare, rezultate din tranzacționarea unităților de reducere de emisii de gaze cu efect de seră;
g) alte surse, în condițiile legii.
(2) Redevența aferentă contractelor de delegare a gestiunii serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat se constituie exclusiv ca sursă pentru finanțarea lucrărilor de investiții în sistemul respectiv. La stabilirea nivelului redevenței, autoritatea publică locală ia în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică și puse la dispoziție operatorului odată cu încredințarea serviciului/activității de utilități publice și gradul de suportabilitate al populației.