Alegerea Camerei Deputaților și a Senatului

(1) Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber exprimat al votului, în condițiile prezentului titlu.

(2) Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau de origine socială, în condițiile prezentului titlu.

(3) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își exercită dreptul de vot în condițiile prevăzute de prezentul titlu.

(4) Cetățenii români au dreptul de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv.

(5) Nu au dreptul de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

(1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților și la un singur vot pentru alegerea Senatului.

(2) Fiecare alegător își exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.

(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis.

(4) Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.

(1) Deputații și senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentării proporționale.

(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 70.000 de locuitori.

(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

(4) Numărul locuitorilor care se ia în calcul este cel rezultat în urma ultimului recensământ al populației, publicat de Institutul Național de Statistică, repartizat pe localități, corespunzător structurii teritorial-administrative în vigoare.

(1) Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.

(2) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votării.

(3) În cazul organizării de alegeri parțiale, data desfășurării acestora se stabilește cu cel puțin 45 de zile înaintea zilei votării. În acest caz, termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore, se reduc la jumătate. Dacă din operațiunea de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile egale sau mai mari de 12 ore, rotunjirile se fac în plus; fracțiunile mai mici de 12 ore nu se iau în calcul.

(1) Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul, potrivit delimitării făcute conform art. 18.

(2) Cetățenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reședința în străinătate, își exercită dreptul de vot la una dintre secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul sau reședința, în condițiile prezentului titlu.

(3) Personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare își exercită dreptul de vot la secția de votare constituită pe lângă misiunea diplomatică sau oficiul consular la care își desfășoară activitatea. Acesta va fi înscris în lista electorală suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare și va putea vota pe baza pașaportului diplomatic sau a pașaportului de serviciu.

(4) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și persoanele însărcinate cu menținerea ordinii votează la secția la care își desfășoară activitatea, după înscrierea lor în lista electorală suplimentară, dacă este cazul, doar dacă domiciliază pe raza acelui colegiu uninominal în care se află secția de votare respectivă și sunt arondați, conform domiciliului, în altă secție de votare a aceluiași colegiu uninominal, iar candidații pot vota la oricare dintre secțiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candidează.

(5) Alegătorii care au fost înscriși în registrul electoral cu adresa de reședință votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au reședința, potrivit delimitării făcute conform art. 18, și unde sunt înscriși în copia de pe lista electorală permanentă.

(1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat.

(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.

(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 20.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.

(5) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, codul numeric personal, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună și o declarație pe propria răspundere, prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(6) În sensul prezentului titlu, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (1)-(3), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice în procesul electoral.

(7) Beneficiază de prevederile alin. (1) și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au participat la alegeri propunând candidați comuni cu două sau mai multe organizații; în acest caz, dacă niciun candidat comun nu a fost ales, se atribuie pentru toate organizațiile care au propus candidați în comun un mandat de deputat, cu respectarea prevederilor alin. (1), candidatului care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a participat la alegeri într-o alianță electorală.

(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

(10) Organizațiile prevăzute la alin. (1)-(3) pot participa la alegeri și pot depune candidaturi numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.

(11) Prin excepție de la prevederile art. 29 alin. (2), organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pot depune aceeași candidatură pentru Camera Deputaților în mai multe colegii uninominale. O organizație a unei minorități naționale poate propune același candidat pentru mai multe colegii uninominale aparținând diferitelor circumscripții electorale, numai în condițiile în care propune un singur candidat la nivel național și doar pentru alegerea Camerei Deputaților.

(1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.

(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central în termen de 48 de ore de la înființarea acestuia.

(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a alianței electorale, în termen de 24 de ore de la depunerea acestuia.

(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.

(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la pronunțare.

(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestațiilor prevăzute la alin. (4) și (5) în termen de 24 de ore de la înregistrarea contestației, prin hotărâre definitivă.

(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor electorale.

(1) În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează:

a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;

b) numărul de locuitori avut în vedere la calculul numărului de colegii uninominale care se delimitează în cadrul fiecărui județ este cel prevăzut la art. 5 alin. (4).

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli:

a) o circumscripție electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi;

b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia și aceluiași județ sau al municipiului București;

c) pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi;

d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi;

e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte;

f) în circumscripția electorală specială pentru cetățenii români cu domiciliu în afara granițelor României se vor forma 4 colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și două colegii uninominale pentru alegerea Senatului. Arondarea geografică a celor 4 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a celor două colegii uninominale pentru Senat va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu;

g) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e).

h) întotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatului este format dintr-un număr întreg de colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților, întregi și alăturate, din cadrul aceleiași circumscripții electorale.

(1) Prima delimitare și numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea și numerotarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operațiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea sau rangul unităților administrativ-teritoriale, precum și după fiecare recensământ al populației, cu cel puțin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Modificarea colegiilor uninominale nu poate fi făcută decât dacă față de delimitarea anterioară a apărut o variație pozitivă sau negativă de minimum 10% din populația respectivului colegiu uninominal.

(1) Pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului București, și un birou electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum și birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat.

(1) Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau decizii cu votul majorității membrilor prezenți. Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

(2) În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.

(1) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

(2) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar și în ziua alegerilor.

(3) Membrii birourilor și oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau, după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute de art. 13, 14, 16, 17 și 19.

(1) La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale care participă la alegeri, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.

(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Data, ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o zi înainte de ziua desfășurării, partidelor politice parlamentare și se aduce la cunoștință publică prin presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți are dreptul să participe câte un reprezentant, desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele și de prim-magistratul-asistent ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal constituie actul de învestire.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților, comunicați în scris de către acestea. Completarea Biroului Electoral Central se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestire. În această organizare Biroul Electoral Central îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentului titlu.

(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului Electoral Central, numele și prenumele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(5) Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale.

(6) În cazul în care la desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor electorale dintre acestea ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianțe care au depus același număr de candidaturi, desemnarea reprezentanților acestora se face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral Central, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauză.

(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.

(8) Competitorii electorali care desemnează reprezentanți în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) și (4) pot desemna și câte un locțiitor al acestora. Locțiitorul poate înlocui, cu aceleași drepturi și obligații, titularul respectiv numai când acesta nu poate participa la ședințele Biroului Electoral Central.

(9) În componența prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un regulament de organizare și funcționare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu pentru toate birourile electorale.

(10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de Autoritatea Electorală Permanentă împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, iar statisticienii necesari, de către Institutul Național de Statistică.

(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:

a) urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri și asigură interpretarea unitară a prevederilor acestora;

b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție, imediat după constituirea acestora;

c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de circumscripție; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezentul titlu;

d) face publicațiile și afișările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție, numărul de candidaturi definitive din colegiile uninominale depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale; comunică situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru atribuirea timpilor de antenă, precum și Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune;

f) stabilește, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripție, lista partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit pragul electoral, precum și lista celor care nu au întrunit pragul electoral și comunică birourilor electorale de circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;

g) anulează alegerile dintr-o secție de votare în cazul în care constată că votarea sau stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală;

h) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului alegerilor dintr-un colegiu uninominal în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise erori sau au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;

i) totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la nivele inferioare;

j) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, materialele necesare redactării Cărții Albe a Alegerilor;

k) stabilește, la nivel național, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripție electorală fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentului titlu;

l) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit condițiile prevăzute la art. 9 alin. (1) și eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;

m) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă "Monitorul Oficial";

n) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind prezența populației la vot, în baza unui eșantion reprezentativ la nivel județean și național;

o) îndeplinește orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentului titlu.

(2) În cazul în care pentru soluționarea unei contestații sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv. Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare a alegerilor de către Biroul Electoral Central se poate face numai până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I. În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor se organizează un nou scrutin în secțiile de votare unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de circumscripție electorală împreună cu autoritățile publice locale vor asigura buna desfășurare a noului scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentului titlu. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentului titlu, Biroul Electoral Central adoptă decizii și hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii. Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(6) Biroul Electoral Central își încetează activitatea după 48 de ore de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentului titlu.

(1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 9 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentului titlu, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.

(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la începerea perioadei electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean, respectiv ai Tribunalului București pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia. Din acel moment biroul astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentului titlu, urmând a fi completat cu reprezentantul Autorității Electorale Permanente, reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, conform prezentului titlu.

(3) În termen de 24 de ore de la data rămânerii definitive a candidaturilor, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu vor comunica, în scris, respectivului birou electoral de circumscripție, numele și prenumele reprezentanților lor în biroul electoral. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(4) Reprezentanții Autorității Electorale Permanente vor fi desemnați de către aceasta prin hotărâre, în 24 de ore de la desemnarea judecătorilor.

(5) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), biroul electoral de circumscripție se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare sau al alianțelor politice/electorale dintre partidele parlamentare, care participă la alegeri în respectiva circumscripție. În termen de 24 de ore de la completarea biroului cu reprezentanții partidelor politice parlamentare, biroul electoral de circumscripție se completează și cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale și ai alianțelor politice sau electorale dintre acestea, care participă la alegeri în respectiva circumscripție, în limita numărului de reprezentanți prevăzuți la alin. (1). Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale dintre acestea se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din colegiile uninominale din circumscripție, iar în caz de egalitate, prin tragere la sorți.

(6) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 7 membri, reprezentanți ai partidelor politice, ai alianțelor politice, ai alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în municipiul București. Desemnarea acestor reprezentanți se face prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5).

(7) Președintele și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei sectorului.

(8) În 24 de ore de la desemnarea magistraților, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri vor comunica în scris numele reprezentanților lor în oficiul electoral.

(9) În 24 de ore de la desemnarea magistraților, Autoritatea Electorală Permanentă comunică numele reprezentanților ei, desemnați prin hotărâre, în fiecare oficiu electoral.

(10) Oficiile electorale se vor completa prin aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (5), în 24, respectiv 48 de ore de la comunicările realizate de competitorii electorali.

(11) În circumscripțiile electorale în care se organizează alegeri parțiale se constituie birouri electorale de circumscripție formate din 2 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și câte un reprezentant al partidelor politice parlamentare. Prevederile alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

(12) Pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale se constituie Biroul Electoral Central format din președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente. Biroul Electoral Central astfel constituit îndeplinește toate atribuțiile care îi revin potrivit prezentului titlu. Aparatul tehnic auxiliar este asigurat de personalul de specialitate al Autorității Electorale Permanente.

(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie electorală din cadrul circumscripției;

b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției și constată rămânerea definitivă a acestora;

c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu reprezentare în Parlament prin grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, celelalte partide politice, alianțe politice și organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care au depus candidați la nivelul colegiilor uninominale de pe raza circumscripției, cât și numărul de candidaturi depuse de acestea;

d) fac publicațiile și afișările prevăzute de prezentul titlu cu privire la candidaturi;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripției electorale în care funcționează; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezentul titlu;

f) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal de predare-primire, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale;

g) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripției, fiecărui partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, candidat independent care participă în alegeri în condițiile prezentului titlu, în conformitate cu prevederile art. 48;

h) eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii;

i) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor din colegiile uninominale ce compun circumscripția electorală în care funcționează și rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției electorale în care funcționează, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale județene;

j) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentului titlu;

k) aduc la cunoștință publică, în termen de 48 de ore de la constituire, numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente ale fiecărui colegiu uninominal.

(2) Deciziile biroului electoral de circumscripție se aduc la cunoștință în ședință publică.

(3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcționează și veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare;

b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează;

c) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral;

d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare din subordine pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea deputaților și pentru fiecare colegiu uninominal pentru alegerea senatorilor de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează și transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București căruia i se subordonează;

e) înaintează biroului electoral de circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor, de pe raza sectorului respectiv, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare;

(4) Deciziile oficiului electoral de sector se aduc la cunoștință în ședință publică.

(1) Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secțiilor de votare din țară care reprezintă o bază de date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile și dotarea secțiilor de votare. Registrul secțiilor de votare este public.

(2) Delimitarea secțiilor de votare din țară și stabilirea sediilor acestora se actualizează anual până cel mai târziu la data de 1 martie, de către primari, prin dispoziție, fără ca acestea să poată depăși limitele teritoriale ale colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților. Modificările intervenite până la data de referință se comunică Autorității Electorale Permanente, în formatul stabilit de aceasta, în cel mult 48 de ore de la emiterea dispoziției primarului. După data de 1 martie a fiecărui an, modificările pot fi efectuate numai cu avizul de conformitate al Autorității Electorale Permanente.

(3) Numerotarea secțiilor de votare se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul fiecărui județ, respectiv al municipiului București, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora; în municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.

(4) Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoștință publică, cu ajutorul prefecților, delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare, precum și locurile de desfășurare a votării, în condițiile stabilite de Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre.

(5) Secțiile de votare rămân fixe, cu excepția modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice natură, inclusiv cele intervenite în structura unităților administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităților, se comunică de prefecți de îndată Autorității Electorale Permanente.

(6) Secțiile de votare se organizează după cum urmează:

a) în localitățile cu o populație de peste 1.500 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;

b) în localitățile cu o populație sub 1.500 locuitori, o singură secție de votare;

c) se pot organiza secții de votare și în satele sau grupele de sate cu o populație de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 3 km față de sediul secției de votare din reședința comunei, orașului sau municipiului.

(7) Primarii și secretarii comunelor, orașelor sau municipiilor, precum și Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor vor asigura toate datele, informațiile și sprijinul necesar pentru îndeplinirea de către prefecți a obligațiilor prevăzute la alin. (5).

(8) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, Ministerul Afacerilor Externe organizează una sau mai multe secții de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reședința în afara țării. În afara acestor secții de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului din țara respectivă, secții de votare și în alte localități decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegătorii care au domiciliul sau reședința într-un alt stat decât România își exercită dreptul de vot la una dintre secțiile de votare din acea țară în care își au domiciliul sau reședința, constituite în condițiile prezentului titlu. Reședința în străinătate se dovedește cu orice document eliberat de autoritățile străine.

(9) Localitățile în care se organizează secții de votare în străinătate se stabilesc pe baza evidențelor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României.

(10) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința într-un stat în care nu există misiuni diplomatice sau oficii consulare ale României și nu este posibilă organizarea unei secții de votare își pot exprima dreptul la vot în oricare dintre secțiile de votare organizate în statele care fac parte din același colegiu uninominal.

(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de regulă, magistrați sau juriști, precum și din 7 membri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai puțin de 5 membri.

(2) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare și a locțiitorilor acestora se face cu 15 zile înainte de ziua votării, de către președintele tribunalului, în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre magistrați sau alți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Listele magistraților care vor participa la tragerea la sorți se întocmesc de către președintele tribunalului, iar cele ale altor juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puțin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste în vederea tragerii la sorți se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care își are sediul biroul electoral al secției de votare sau cât mai aproape de aceasta.

(3) În lista prevăzută la alin. (2) vor fi trecuți numai juriști care nu fac parte din niciun partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.

(4) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea prefectului cu avizul Autorității Electorale Permanente, cu alte persoane cu o reputație bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic și din nicio organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri și care nu sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidați.

(5) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziția președintelui tribunalului. Lista va conține: numele, prenumele, adresele, telefoanele și semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoțită de declarații pe propria răspundere ale persoanelor propuse, privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4).

(6) Gruparea în listă a persoanelor, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secției de votare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-verbal semnat de președintele tribunalului județean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură. Atât lista întocmită de președintele tribunalului, cât și lista întocmită de prefect vor fi avizate de către Autoritatea Electorală Permanentă pe baza analizei experienței anterioare ca președinți și locțiitori de președinți de birou electoral de secție de votare reieșită din analiza proceselor-verbale semnate și predate de aceștia birourilor electorale de circumscripție sau oficiilor electorale, după caz.

(7) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorți, președintele tribunalului transmite biroului electoral de circumscripție lista persoanelor desemnate ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora.

(8) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral de circumscripție, respectiv oficiului electoral, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri nu poate avea într-un birou electoral al unei secții de votare mai mult de 3 reprezentanți.

(9) Desemnarea reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu care se face completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de președintele biroului electoral de circumscripție, respectiv de președintele oficiului electoral, în cazul municipiului București, în prezența reprezentanților partidelor politice în biroul electoral de circumscripție sau în oficiul electoral respectiv, în 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (8), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art. 16 alin. (5). Operațiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al secției de votare se consemnează într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.

(10) La solicitarea scrisă a delegaților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au desemnat reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscripție sau, după caz, al oficiului electoral pune la dispoziția acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.

(11) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare, președintele biroului electoral de circumscripție comunică primarilor, prin intermediul instituțiilor prefectului, componența birourilor electorale ale secțiilor de votare aflate în raza teritorială a localităților acestora.

a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al copiilor de pe listele electorale permanente, în preziua votării;

b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale și alte materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și două buletine de vot anulate, câte unul pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, de către președintele biroului electoral de circumscripție, pe care le vor afișa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare primesc aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;

c) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;

d) numără voturile și consemnează rezultatele votării;

e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;

f) înaintează birourilor electorale de circumscripție sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule și cele contestate, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral de circumscripție pentru românii cu domiciliul în afara țării;

g) predau, cu proces-verbal, judecătoriei în a cărei rază teritorială își au sediul buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și cele anulate, ștampilele și celelalte materiale utilizate în desfășurarea votării; birourile electorale ale secțiilor de votare de pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare predau aceste materiale, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, Tribunalului București;

h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din componența biroului câte o copie după fiecare proces-verbal, certificată de președintele biroului electoral al secției de votare;

i) eliberează, la cererea observatorilor organizațiilor neguvernamentale, cât și a reprezentanților presei acreditați pe lângă respectivele secții de votare, prin președintele secției de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secția respectivă;

j) furnizează, în ziua alegerilor, date privind prezența populației la vot, conform unui program stabilit de Biroul Electoral Central.

(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.

(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.

(1) În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere de candidatură.

(2) Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.

(3) Propunerile de candidați se depun la birourile electorale de circumscripție care funcționează la nivelul la care sunt aleși candidații respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor.

(4) Propunerea de candidatură făcută de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în condițiile art. 9 alin. (11) se depune la Biroul Electoral Central.

(5) La depunerea candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidat independent trebuie să facă dovada constituirii unui depozit, în contul Autorității Electorale Permanente, cu valoare de 5 salarii minime brute pe țară pentru fiecare candidat.

(6) Autoritatea Electorală Permanentă deschide conturi pentru constituirea depozitelor candidaților la funcția de deputat sau de senator.

(7) Depozitul se restituie în termen de 14 zile lucrătoare de la data rămânerii definitive a rezultatelor alegerilor organizate în circumscripția electorală, numai partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, care obțin un număr de voturi egal cu cel puțin 2% din voturile valabil exprimate la nivel național. Depozitul se restituie și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, altele decât cele care ating pragul electoral, care obțin un mandat de deputat din partea acestor organizații în condițiile prezentului titlu. Depozitul se restituie și candidaților independenți care obțin cel puțin 20% din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat. Sumele care nu se restituie se fac venit la bugetul de stat.

(8) Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, sub semnătura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(9) În cazul alianțelor politice și al alianțelor electorale, propunerile de candidați vor fi semnate de conducerile fiecărui partid din alianță.

(10) Propunerile de candidatură trebuie să cuprindă circumscripția electorală și colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia, iar în cazul alianțelor politice sau electorale, partidul care i-a propus. Partidele politice, alianțele politice sau electorale nu pot propune candidaturi independente.

(11) Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați, precum și de declarația de avere și declarația de interese ale fiecărui candidat.

(12) Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripția electorală și colegiul uninominal în care candidează, numele, prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

(13) Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.

(14) O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală, iar în cadrul acesteia, pentru un singur colegiu uninominal. Excepție fac persoanele care candidează fiind propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în conformitate art. 9 alin. (11).

(15) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 37 din Constituția României, republicată, pentru a fi alese.

(16) Înalții funcționari publici pot candida la alegerile pentru Camera Deputaților și Senat numai dacă la data depunerii candidaturii le-au încetat raporturile de serviciu, în condițiile legii.

a) lista candidaților pentru respectiva circumscripție cuprinzând datele prevăzute la art. 29 alin. (8), (9) și (10), cu indicarea colegiului uninominal și a funcției pentru care se candidează;

b) copiile actelor de identitate ale candidaților;

c) dovezile constituirii depozitelor, prevăzute la art. 29 alin. (5), pentru fiecare candidat;

d) declarațiile de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 29 alin. (11);

e) declarațiile de avere și de interese ale candidaților, conform modelelor prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996

f) declarațiile candidaților născuți înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenență sau neapartenență la securitate ca poliție politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

(1) Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 4% din numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale permanente din colegiul uninominal în care candidează, dar nu mai puțin de 2.000 de alegători pentru Camera Deputaților și 4.000 de alegători pentru Senat.

(2) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, colegiul uninominal în care candidează, numele și prenumele susținătorului, codul numeric personal, data nașterii susținătorului, adresa susținătorului, denumirea, seria și numărul actului de identitate al susținătorului, precum și semnătura acestuia. În listă se vor menționa, de asemenea, numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor.

(3) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(4) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot și domiciliul în colegiul uninominal unde candidatul independent dorește să candideze. Un susținător poate sprijini câte un singur candidat pentru fiecare dintre funcțiile pentru care se organizează alegeri.

(5) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

a) cerere de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând datele prevăzute de art. 29 alin. (10), cu indicarea funcției pentru care candidează;

b) documentele prevăzute la art. 29¹ lit. b)-f);

c) un exemplar original al listei susținătorilor.

(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și orei, a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București.

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia într-un loc vizibil.

(4) Candidații pot renunța la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor. În acest scop, persoana în cauză va da o declarație pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscripție.

(5) Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi și pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleași persoane care semnează propunerea de candidatură.

(6) În cazul unei renunțări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.

(7) Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se va face pe buletinele de vot astfel tipărite, urmând ca, în cazul în care candidatului decedat i s-a atribuit mandat, să se organizeze alegeri parțiale.

(1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea deciziei de acceptare.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi se face, în termen de 24 de ore de la depunere, prin decizie și poate fi contestată de către candidat sau de către competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la afișarea deciziei de respingere.

(3) Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(4) Contestația și cererea de apel se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.

(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală. Contestațiile înregistrate la candidaturile pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul în afara României se soluționează de către Tribunalul București. Hotărârea dată se afișează, în mod vizibil, la sediul instanței care a emis-o.

(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(7) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.

(1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

(2) Ordinea în care se tipăresc numele candidaților pe buletinul de vot se stabilește de biroul electoral de circumscripție, prin trageri succesive la sorți: întâi pentru partidele politice parlamentare și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului și alianțele politice sau electorale ce cuprind cel puțin un partid politic parlamentar, apoi pentru partidele politice neparlamentare și alianțele politice sau electorale dintre acestea, apoi pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale. Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea înregistrării candidaturilor.

(3) Tragerea la sorți se face de către președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la data rămânerii definitive a candidaturilor, în prezența câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva circumscripție. Data, locul și ora tragerii la sorți vor fi afișate la sediul biroului electoral de circumscripție, cu 24 de ore înainte. Absența unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorți. Contestațiile privind rezultatul tragerii la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează și se depun pe loc și se soluționează de îndată de către biroul electoral de circumscripție. Decizia este definitivă.

(4) Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, în număr suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. Paginile se numerotează.

(5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, a organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau, după caz, sintagma "candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipărește, după caz, semnul electoral. Numele candidatului va fi tipărit în mijlocul patrulaterului.

(6) Buletinele de vot se capsează.

(1) Semnele electorale se stabilesc de către fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, cu cel puțin 60 de zile înainte de ziua alegerilor.

(2) Semnele electorale trebuie comunicate Biroului Electoral Central în vederea înregistrării și trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au înscris la Tribunalul București.

(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație specifică.

(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv prima, și nu poate fi însușit sau utilizat de alt partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrată ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică sau alianța electorală inițială.

(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a înregistrat primul, respectiv prima, respectivul semn.

(6) Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) și se soluționează de către Tribunalul București în cel mult două zile de la înregistrarea contestației. Hotărârea Tribunalului București este definitivă și se comunică în cel mult 24 de ore părților și Biroului Electoral Central.

(7) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept.

(8) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale a doua zi după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) sau, după caz, a termenului prevăzut la alin. (6) teza finală, prin publicarea pe pagina proprie de internet și în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9) Candidații independenți nu pot folosi semne electorale.

(10) Alianța politică sau alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu înaintează Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de către alianța respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță politică sau alianță electorală.

(1) Pentru fiecare colegiu uninominal, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.

(2) Pe ștampilele de vot se va inscripționa cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.

(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție, prin intermediul prefecților. Imprimarea buletinelor de vot pentru secțiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului București. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor. Confecționarea ștampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefecților, iar ștampila Biroului Electoral Central și ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefecților, respectiv al Ministerului Afacerilor Externe pentru secțiile de votare din străinătate. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează cu cel puțin 10 zile înainte de data alegerilor.

(4) Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui, prin intermediul primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. Predarea și distribuirea buletinelor se fac, în pachete sigilate de câte 100 de bucăți sau multiplu de 100 de bucăți, pe bază de proces-verbal.

(5) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul judecătoriilor, precum și la sediul fiecărei secții de votare.

(6) La cererea partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu sau a candidaților independenți, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.

(1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, cât și cetățenii cu drept de vot au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(3) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu și candidații independenți au acces gratuit la serviciile publice de radio și televiziune proporțional cu numărul de candidaturi propuse și rămase definitive. Fiecare societate publică de radio și televiziune va lua în considerare numărul de candidaturi propuse de fiecare competitor electoral în aria geografică acoperită de postul respectiv de radio sau televiziune.

(2) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu, precum și candidații independenți sunt obligați să solicite, în termen de 48 de ore de la data stabilirii zilei votării, conducerii serviciilor publice de radio și televiziune, acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare.

(3) Posturile private de radio și televiziune vor practica același tarif pe emisiune și pe unitate de timp pentru toți competitorii electorali care participă în alegeri, conform prezentului titlu, iar timpii de antenă oferiți competitorilor electorali trebuie să fie proporționali cu cei practicați de posturile publice.

(4) Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de următoarele informații:

a) denumirea instituției care a realizat sondajul;

b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;

c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;

d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.

(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

(1) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 41 alin. (10), fără a avea acces în interiorul secției de votare.

(2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de închiderea votării.

(1) Primarii sunt obligați ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale să stabilească și să asigure prin dispoziție locuri speciale pentru afișajul electoral, ținând seama de numărul competitorilor electorali care participă la alegeri. Dispoziția primarului se aduce la cunoștință publică prin afișare la sediul primăriei.

(2) Locurile speciale pentru afișaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetățeni, astfel încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective. În prealabil, primarii sunt obligați să asigure înlăturarea din spațiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

(3) Utilizarea locurilor speciale pentru afișaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, candidații independenți care participă la alegeri în condițiile prezentului titlu.

(4) Este interzisă utilizarea de către partidul politic, alianța politică, alianța electorală, organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidatul independent a locurilor speciale pentru afișaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori alt candidat independent.

(5) În alte locuri decât cele stabilite potrivit alin. (2), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

(6) Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral. Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

(8) Poliția, inclusiv poliția comunitară, este obligată să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale.

(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția electorală în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei alianțe politice, unei alianțe electorale sau unei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori a unui candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de prezentul titlu și cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva deciziei biroului electoral de circumscripție se poate face contestație la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult 48 de ore de la afișarea acesteia. Decizia dată asupra contestației este definitivă.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

(1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea Camerei Deputaților, respectiv a Senatului, urnă specială, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscriși în listele electorale permanente și respectarea duratei votării prevăzute în lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.

(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui biroului electoral al secției de votare. Cabinele, urnele, ștampilele și celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se asigură de către primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.

(4) Materialele necesare birourilor electorale ale secțiilor de votare se predau, pe bază de proces-verbal, de primari, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor. După preluarea buletinelor de vot și a ștampilelor, președintele biroului electoral al secției de votare asigură păstrarea acestora în deplină siguranță.

(5) Formularele și celelalte imprimate necesare votării se predau biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul și numărul de exemplare din fiecare imprimat.

(6) Președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare. Președintele biroului electoral al secției de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din și de pe clădirea sediului secției de votare.

(7) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

(8) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 45, numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numărul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputaților și Senat, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT". După încheierea acestei operații închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

(9) Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control și pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot.

(10) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții. Atribuțiile acestuia, în această privință, se întind și în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum și pe străzi și în piețe publice până la o distanță de 500 m.

(11) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar și de prefect, împreună cu reprezentanții Ministerului Internelor și Reformei Administrative.

(12) În afară de membrii biroului electoral al secției de votare, de candidați și de delegații și observatorii acreditați, nicio altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(13) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale și persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

(1) Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00, când secția de votare se închide. Pe ușa secției de votare se vor afișa orele între care se desfășoară procesul de votare.

(2) În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, se va face mențiunea în listă, cu confirmarea, pe bază de semnătură, a unui membru al biroului electoral.

(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă cartea de alegător și actul de identitate biroului electoral al secției de votare. Biroul electoral al secției de votare verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală permanentă, după care alegătorul semnează în listă la poziția destinată acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă, președintele sau un membru al biroului electoral al secției de votare îi încredințează alegătorului buletinul de vot și ștampila cu mențiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul de vot. Dacă un alegător se prezintă cu duplicatul cărții de alegător, biroul electoral al secției de votare face o mențiune privind acest fapt în copia de pe lista electorală permanentă.

(4) Alegătorii care ridică cartea de alegător de la secția de votare vor semna de primire în procesul-verbal întocmit la predarea de către serviciul public comunitar de evidență a persoanelor a cărților de alegător neridicate.

(5) Alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază în zona arondată secției de votare respective și au fost omiși din copia de pe lista electorală permanentă pot vota la acea secție de votare doar pe baza cărții de alegător și a actului de identitate, fiind înscriși în lista electorală suplimentară.

(6) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila care poartă mențiunea "VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele și prenumele candidatului pe care îl votează.

(7) Ștampila cu mențiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

(8) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina netipărită care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(9) Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greșit ștampila cu mențiunea "VOTAT", dar nu a introdus buletinul în urnă, președintele biroului electoral al secției de votare îi poate elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reținând și anulând buletinul de vot inițial și făcând mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(11) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secției de votare desemnați de acesta, după care președintele sau acel membru o va aplica pe cartea de alegător în locul corespunzător numărului de scrutin.

(12) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(14) Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabilește de președintele biroului electoral al secției de votare prin orice mijloace legale.

(15) În cazul în care contestația este întemeiată, președintele biroului electoral al secției de votare va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților competente.

(16) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(17) Durata totală a suspendărilor nu poate depăși o oră. Suspendarea este anunțată prin afișare la ușa localului secției de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanșat suspendarea.

(18) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și celelalte documente și materiale ale biroului electoral al secției de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral al secției de votare în același timp.

(19) Candidații și persoanele acreditate care asistă la votare în condițiile prezentului titlu nu pot fi obligate să părăsească sala de votare în acest timp.

(20) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(21) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

(22) Președintele biroului electoral al secției de votare sau, în lipsa acestuia, locțiitorul este obligat să primească și să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secției de votare, candidați, observatori acreditați, reprezentanți acreditați ai presei scrise, radioului și televiziunii, români și străini, sau alegători prezenți în secția de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu exemplar, președintele biroului electoral al secției de votare, respectiv locțiitorul acestuia va menționa pe copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoștință de sesizarea respectivă și numărul sub care aceasta este înregistrată.

(23) La ora 21,00 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea secției de votare.

(24) Persoanelor care la ora 21,00 se află în sala unde se votează li se permite să își exercite dreptul de vot.

(25) În situația prevăzută la alin. (24), președintele biroului electoral al secției de votare are obligația de a informa biroul sau oficiul electoral care funcționează la nivelul imediat superior cu privire la decizia de prelungire a duratei votării, de îndată ce adoptă o astfel de decizie, precum și cu privire la închiderea secției atunci când perioada de prelungire se încheie, de îndată ce acest lucru se produce.

(26) Birourile și oficiile electorale care primesc informări în conformitate cu prevederile alin. (25) au obligația de a transmite informările respective organismelor electorale care funcționează la nivelele imediat superioare până când toate informările se centralizează la Biroul Electoral Central.

(1) În afara membrilor birourilor electorale și a candidaților, la toate operațiunile din secțiile de votare, cât și la toate operațiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista:

a) observatori interni acreditați;

b) reprezentanți acreditați ai unor organizații străine;

c) reprezentanți acreditați ai presei scrise, radioului și televiziunii, români și străini.

(2) Pot fi acreditați, ca observatori interni, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect principal de activitate apărarea democrației și a drepturilor omului, care sunt legal constituite cu cel puțin 6 luni înainte de data desfășurării alegerilor și în ale căror organe de conducere nu se află niciun membru al vreunui partid politic sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale. Persoanele desemnate de aceste organizații ca observatori nu pot fi membri ai vreunui partid politic sau ai vreunei organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă în alegeri conform prezentului titlu.

(3) Acreditarea reprezentanților presei scrise, radioului și televiziunilor din România se face de către Autoritatea Electorală Permanentă. Contestația privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluționează de Curtea de Apel București în termen de două zile de la înregistrare. Hotărârea dată este definitivă.

(4) Pot fi acreditate, ca observatori interni, doar persoanele propuse de către acele organizații neguvernamentale în privința cărora Autoritatea Electorală Permanentă stabilește că îndeplinesc prevederile alin. (2). Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale de circumscripție.

(5) Acreditarea reprezentanților presei, radioului și posturilor de televiziune străine, precum și a reprezentanților organizațiilor internaționale cu activitate în domeniul democrației și al drepturilor omului care solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

(6) Încălcarea condițiilor de acreditare atrage, de drept, încetarea acreditării.

(7) Persoanele acreditate pot asista la operațiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 și terminând cu momentul încheierii și semnării, de către membrii biroului electoral al secției de votare, a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secția respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale care participă la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, precum și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

(1) După încheierea votării, președintele, în prezența membrilor biroului electoral al secției de votare, anulează buletinele de vot rămase neîntrebuințate.

(2) Se consemnează distinct, în procesele-verbale pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate.

(3) Se numără toți alegătorii din listele electorale permanente și suplimentare care au participat la vot și se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.

(4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate așa cum rezultă din listele de alegător cu buletinele de vot neutilizate și anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul de buletine primite în cadrul secției de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care apare eroarea, luându-se în considerare și întâmpinările și contestațiile adresate biroului electoral al secției de votare.

(5) În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secției de votare pot avea opinii separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.

(6) După aceste operațiuni, se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot și se consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.

(7) Președintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, numele și prenumele candidatului votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului electoral asistat de cel puțin încă un membru al acestuia consemnează opțiunea ce rezultă prin citirea fiecărui buletin de vot.

(9) Fiecare buletin de vot citit și consemnat în formular este așezat de către președinte, ajutat de ceilalți membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidat independent.

(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum și pentru cele contestate se fac pachete separate.

(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ștampila de control a biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(12) În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul în funcție de părerea majorității membrilor biroului electoral al secției de votare.

(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ștampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(14) Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat și se încheie în două exemplare originale, câte un proces-verbal.

(15) Procesul-verbal cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secția de votare, cu respectarea formulei:

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale existente în secția de votare, cu respectarea formulei:

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare candidat;

i) numărul voturilor contestate;

j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;

k) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.

(16) Procesele-verbale se semnează de președinte, locțiitorul acestuia, precum și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila de control a acesteia.

(17) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secției de votare nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

(18) Fiecare membru al biroului electoral al secției de votare are dreptul de a obține o copie a procesului-verbal, semnată de către președintele secției de votare, sau de către locțiitorul acestuia, după caz, și de către ceilalți membri ai biroului.

(19) În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni. Acestea se soluționează pe loc de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(20) Contestațiile se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare. Ele se formulează în scris în două exemplare, din care unul, semnat și ștampilat de președinte, rămâne la contestator.

(21) Președintele biroului electoral al secției de votare hotărăște, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

(22) Separat pentru Camera Deputaților și Senat se întocmește câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale, contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale biroului electoral al secției de votare, buletinele de vot nule și cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum și listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate și ștampilate, însoțite de listele electorale utilizate la secția de votare respectivă se înaintează biroului electoral de circumscripție, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază militară și însoțit, la cerere, de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din biroul electoral al secției de votare, candidații sau persoanele acreditate conform prezentului titlu.

(23) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare vor preda dosarele întocmite conform prevederilor alin. (22) la:

a) sediul circumscripțiilor electorale, în cazul secțiilor de votare organizate pe teritoriul județelor;

b) sediul oficiului electoral de sector pe raza căruia și-au desfășurat activitatea, în cazul secțiilor de votare organizate în municipiul București;

c) sediul misiunilor diplomatice și al consulatelor României din țara în care au fost organizate.

(24) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate, însoțite de contestații, vor fi transmise prin mijloace electronice la biroul electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, prin grija misiunilor diplomatice și a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale va fi confirmată telefonic de către președintele sau locțiitorul biroului electoral de circumscripție, care va contrasemna și ștampila documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate vor intra în centralizarea rezultatelor votării. Documentele întocmite, conform alin. (22), de birourile electorale ale secțiilor de votare organizate în străinătate vor fi transmise în țară și predate, prin grija Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, iar în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului București.

(1) Biroul electoral de circumscripție centralizează informațiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscripție electorală, pentru fiecare tip de alegere.

(2) Birourile electorale de circumscripție la nivel județean și biroul electoral al circumscripției electorale pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, respectiv oficiile electorale din municipiul București întocmesc, după caz, următoarele procese-verbale pentru fiecare tip de alegere:

a) câte un proces-verbal pentru fiecare colegiu uninominal înființat pe raza circumscripției electorale, respectiv a oficiului electoral de sector;

b) un proces-verbal privind centralizarea voturilor și constatarea rezultatului alegerilor, pe competitori electorali, la nivelul circumscripției electorale, respectiv al oficiului electoral de sector.

(3) Procesul-verbal întocmit de biroul electoral de circumscripție, respectiv de oficiul electoral de sector pentru fiecare colegiu uninominal trebuie să cuprindă următoarele date și informații:

a) numărul total al alegătorilor prevăzuți în listele electorale din colegiul uninominal, cu respectarea formulei:

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale din colegiul uninominal, cu respectarea formulei:

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul minim necesar (majoritatea) de voturi exprimate pentru primirea unui mandat, cu respectarea formulei:

i) numărul total al voturilor valabil exprimate obținute de fiecare candidat.

a) numărul total al alegătorilor prevăzuți în listele electorale din circumscripția electorală, cu respectarea formulei:

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscriși în listele electorale din circumscripția electorală, cu respectarea formulei:

c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei:

d) numărul buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate;

e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei:

f) numărul voturilor nule;

g) numărul voturilor albe;

h) numărul voturilor valabil exprimate obținute de fiecare candidat;

i) modul de soluționare a contestațiilor și întâmpinărilor primite.

(4) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare în original, se semnează de către președinte și ceilalți membrii ai biroului electoral de circumscripție și vor purta ștampila acestuia.

(5) Câte două exemplare ale celor două tipuri de procese-verbale încheiate pe circumscripție, împreună cu întâmpinările și contestațiile, formând câte un dosar, sigilat și semnat de membrii biroului electoral de circumscripție, se transmite la Biroul Electoral Central, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, în vederea stabilirii pragului electoral.

(6) O copie de pe procesul-verbal rămas la sediul biroului electoral al circumscripției electorale poate fi pusă, la cerere, la dispoziția persoanelor interesate.

(2) După primirea proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale circumscripțiilor electorale, potrivit art. 46, Biroul Electoral Central stabilește partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidații partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează:

a) pentru Camera Deputaților, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;

b) pentru Senat, 5% din totalul voturilor valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;

c) pentru Camera Deputaților și Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiției obținerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaților și a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidații partidelor politice, alianțelor politice sau electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condițiile prevăzute la lit. a) sau b);

d) în cazul alianțelor politice și alianțelor electorale, la pragul de 5% prevăzut la lit. a) și b) se adaugă, pentru al doilea membru al alianței, 3% din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale și, pentru fiecare membru al alianței, începând cu al treilea, câte un procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripțiile electorale, fără a se putea depăși 10% din aceste voturi.

(3) Pentru organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu au îndeplinit condițiile prevăzute la alin. (2) și care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaților se stabilește un coeficient electoral la nivel național reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care pot avea reprezentanți în Camera Deputaților.

(4) Coeficientul electoral la nivel național se stabilește prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru alegerea Camerei Deputaților din toate circumscripțiile electorale, obținute de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, la numărul total de colegii uninominale constituite pentru alegerea Camerei Deputaților. Are dreptul la reprezentare organizația cetățenilor aparținând minorității naționale care a obținut cel puțin 10% din coeficientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al organizației cetățenilor aparținând minorității naționale care a obținut cel mai mare număr de voturi.

(5) Rezultatul operațiunilor prevăzute la alin. (2)-(4), calculat ca parte întreagă nerotunjită, se transmite de către Biroul Electoral Central, pe bază de proces-verbal, fiecăruia dintre birourile electorale de circumscripție.

(1) După primirea de la Biroul Electoral Central a constatării cu privire la partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care întrunesc și care nu întrunesc pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2), birourile electorale de circumscripție procedează la prima etapă de repartizare pe competitor electoral a mandatelor de deputat, respectiv de senator, la nivel de circumscripție electorală.

(2) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție au dreptul să asiste candidații și persoanele acreditate.

(3) Biroul electoral de circumscripție stabilește, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, coeficientul electoral al circumscripției electorale, determinat ca partea întreagă nerotunjită rezultată prin împărțirea numărului de voturi valabil exprimate pentru toți competitorii electorali care întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), inclusiv voturile valabil exprimate pentru candidații independenți care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal unde au candidat, la numărul de deputați, respectiv de senatori ce urmează să fie aleși în acea circumscripție electorală.

(4) Pentru fiecare competitor electoral se împarte numărul total de voturi valabil exprimate obținut prin însumarea voturilor valabil exprimate în favoarea tuturor candidaților săi din colegiile uninominale de pe raza circumscripției electorale la coeficientul electoral, reținându-se partea întreagă, nerotunjită, a câtului. Rezultatul obținut reprezintă numărul de mandate repartizate de biroul electoral de circumscripție competitorului electoral la nivelul circumscripției electorale în prima etapă de repartizare a mandatelor. Candidaților independenți li se atribuie câte un mandat de către biroul electoral de circumscripție dacă au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(5) Voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obținute de competitorii electorali ce întrunesc condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), precum și mandatele ce nu au putut fi repartizate de biroul electoral de circumscripție se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat în a doua etapă, la nivel național.

(6) Biroul Electoral Central însumează, pe întreaga țară, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat, voturile neutilizate și pe cele inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale din toate circumscripțiile electorale, pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la art. 47 alin. (2); numărul voturilor astfel obținute de fiecare partid politic, alianță politică și alianță electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operații de împărțire câte mandate nu au putut fi repartizate la nivelul circumscripțiilor electorale; câturile rezultate din împărțire, calculate cu 8 zecimale, indiferent de competitorul electoral de la care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurența numărului de mandate nerepartizate; cel mai mic dintre aceste câturi constituie coeficientul electoral pe țară pentru deputați și, separat, pentru senatori; fiecărui competitor electoral care a întrunit condiția prevăzută la art. 47 alin. (2) i se repartizează atâtea mandate de deputați sau, după caz, de senatori, de câte ori coeficientul electoral pe țară se cuprinde în numărul total al voturilor valabil exprimate pentru partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă, rezultat din însumarea pe țară a voturilor neutilizate și a celor inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale (partea întreagă nerotunjită).

(7) Desfășurarea mandatelor repartizate pe circumscripții electorale se face de Biroul Electoral Central, după cum urmează:

a) pentru fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală care întrunește condiția prevăzută la art. 47 alin. (2), se împarte numărul voturilor neutilizate și al celor inferioare coeficientului electoral al circumscripției electorale, din fiecare circumscripție electorală, la numărul total al acestor voturi valabil exprimate pentru acel partid politic, acea alianță politică sau alianță electorală, rămase neutilizate la nivel național. Rezultatul astfel obținut pentru fiecare circumscripție electorală se înmulțește cu numărul de mandate cuvenite partidului politic, alianței politice sau alianței electorale. Datele obținute, calculate cu 8 zecimale, se ordonează descrescător la nivelul țării și separat descrescător în cadrul fiecărei circumscripții electorale. La două valori egale departajarea se face și în funcție de numărul total de voturi valabil exprimate și numărul total al voturilor neutilizate sau inferioare coeficientului electoral la nivel de circumscripție electorală. Pentru fiecare circumscripție electorală se iau în calcul primele partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, în limita mandatelor ce au rămas de repartizat în circumscripția electorală respectivă. Ultimul număr din această operațiune reprezintă repartitorul acelei circumscripții electorale. În continuare, se procedează la repartizarea mandatelor pe circumscripții electorale în ordinea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și a circumscripțiilor electorale din lista ordonată pe țară, astfel: primul număr din lista ordonată pe țară se împarte la repartitorul circumscripției electorale de la care provine, rezultând numărul de mandate ce îi revin în circumscripția electorală respectivă. În continuare, se procedează identic cu numerele următoare din lista ordonată pe țară. În situația în care s-a epuizat numărul de mandate cuvenite unui partid politic, unei alianțe politice sau unei alianțe electorale ori dintr-o circumscripție electorală, operațiunea se continuă fără acestea. Dacă numărul din lista ordonată pe țară este mai mic decât repartitorul de circumscripție electorală, se acordă un mandat;

b) în cazul în care nu este posibilă acordarea mandatelor în ordinea ce rezultă din aplicarea prevederilor lit. a), Biroul Electoral Central are în vedere circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală are cel mai mare număr de candidați, iar dacă și astfel au rămas mandate nerepartizate pe circumscripții electorale, circumscripția electorală în care partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă are cele mai multe voturi neutilizate ori cele mai multe voturi inferioare coeficientului electoral de circumscripție;

c) dacă după aplicarea prevederilor lit. a) și b) au mai rămas mandate nedesfășurate pe circumscripții electorale, Biroul Electoral Central le stabilește pe baza acordului partidelor politice, alianțelor politice sau alianțelor electorale cărora li se cuvin aceste mandate, potrivit alin. (4), iar în lipsa unui acord, prin tragere la sorți, în termen de 24 de ore de la încheierea operațiunilor anterioare.

(8) Alocarea pe colegii uninominale și atribuirea de mandate candidaților se fac de către biroul electoral de circumscripție, avându-se în vedere numai competitorii electorali care au întrunit pragul electoral prevăzut la art. 47 alin. (2), în mod distinct pentru Camera Deputaților și pentru Senat.

(9) În fiecare colegiu uninominal pentru Camera Deputaților, respectiv Senat, se atribuie un singur mandat de deputat, respectiv de senator.

(10) Atribuirea mandatelor de deputat și de senator se face în două etape, la nivelul colegiilor uninominale și la nivelul fiecărei circumscripții electorale.

(11) În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaților care aparțin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) și care au obținut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

(12) În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii și atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripție va întocmi, separat pentru Camera Deputaților și Senat, o listă ordonată cu toți candidații cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuși în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obținute în colegiile uninominale în care au candidat și coeficientul electoral al circumscripției electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.

(13) Dacă pentru un competitor electoral numărul de mandate atribuite potrivit prevederilor alin. (11) este mai mare sau egal cu numărul de mandate repartizate competitorului electoral respectiv în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestuia nu i se va mai aloca niciun mandat în etapa a doua prevăzută la alin. (12), acesta reținând mandatele atribuite potrivit prevederilor alin. (11).

(14) Pentru fiecare competitor electoral care a întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2), din numărul de mandate repartizat în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), se scade numărul de mandate atribuite la nivelul colegiilor uninominale potrivit alin. (11), rezultatul reprezentând numărul de mandate de atribuit fiecărui competitor electoral la nivelul circumscripției electorale în cea de a doua etapă de atribuire și alocare de mandate. Numărul de mandate rezultat pentru fiecare competitor electoral se alocă pentru candidații acestora în ordine descrescătoare în funcție de clasarea în lista prevăzută la alin. (12). În cazul în care următorul candidat căruia urmează să i se atribuie mandat din lista ordonată prevăzută la alin. (12) aparține unui competitor electoral care a epuizat numărul de mandate la care are dreptul în acea circumscripție electorală sau dacă în colegiul uninominal în care acesta a candidat deja s-a atribuit un mandat, se va proceda la trecerea la următorul candidat din lista ordonată, până la atribuirea tuturor mandatelor.

(15) În cazul în care, în urma atribuirii de mandate în cele două etape potrivit prevederilor alin. (11)-(14), unuia sau mai multor competitori electorali care au întrunit pragul electoral potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) nu li s-a atribuit numărul de mandate la care au dreptul în acea circumscripție electorală, calculat potrivit prevederilor alin. (3)-(7), acestora li se vor atribui atâtea mandate până la concurența cu acest număr. Mandatele se alocă suplimentar candidaților competitorilor electorali respectivi cei mai bine plasați în lista ordonată prevăzută la alin. (12) cărora nu li s-a alocat mandat, în colegiul uninominal în care au candidat, prin creșterea corespunzătoare a numărului de mandate din circumscripția electorală respectivă și prin excepție de la prevederile alin. (9).

(16) În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri parțiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puțin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizează cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor prezentului titlu, în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz, prin care se constată încetarea mandatului unui deputat sau senator.

(17) Alegerile parțiale se desfășoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câștigător. În caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidații care se află în această situație.

(1) În fiecare circumscripție electorală, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele preliminare ale alegerilor cel puțin o dată la 24 de ore, înainte de a obține procesele-verbale și rezultatele votării de la toate birourile electorale care funcționează la nivele inferioare nivelului său.

(2) După obținerea rezultatelor votării de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare, biroul electoral de circumscripție aduce la cunoștință publică rezultatele alegerilor.

(3) Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în presă și în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.

a) înscrierea, cu bună-știință, a unui alegător în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislației în vigoare;

b) semnarea listei de susținători cu încălcarea dispozițiilor legii;

c) încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea propunerilor de candidaturi sau la folosirea semnelor electorale;

d) refuzul nejustificat de eliberare, la cererea scrisă a celui interesat, a cărții de alegător sau neîntocmirea cărții de alegător în termenele stabilite;

e) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;

f) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;

g) nerespectarea dispozițiilor art. 39;

h) acceptarea de către un cetățean a candidaturii în mai multe colegii uninominale sau atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru Senat, cu excepția candidaturilor propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale;

i) tipărirea, fără drept, de buletine de vot în vederea utilizării acestora în ziua alegerilor;

j) refuzul de a permite accesul în secția de votare al candidaților sau al persoanelor acreditate să asiste la desfășurarea operațiunilor electorale;

k) refuzul de a se primi și înregistra o sesizare scrisă înaintată în conformitate cu prevederile prezentului titlu;

l) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

m) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă cartea de alegător și actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei de votare;

n) întocmirea, de către birourile electorale ale secțiilor de votare, a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor prezentului titlu;

o) continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit partid politic, alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând unei minorități naționale sau un candidat independent;

p) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor secțiilor de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

q) încălcarea, de către membrii birourilor electorale, a obligației de a participa la activitatea acestor birouri.

r) refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi.

(1) Contravențiile prevăzute la art. 50 lit. a¹), a²), a³), a⁴), c), f), g), h), h¹), h²), h³), k), o), q) și r) se sancționează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei, cele de la lit. b), l) și p), cu amendă de la 1.500 la 4.500 lei, cele de la lit. a), d), e), h⁴), i), j), m), m¹), m²) și n), cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

(2) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 50 și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) se fac de către:

a) polițiști, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m), m²) și o);

b) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), f), h), n), o), p) și q);

c) președintele Biroului Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. b), c) și h);

d) președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. i), k), o), m¹), p), q) și r);

e) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 50 lit. a), a¹), a²), a³), a⁴), b), d) și h²);

f) împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h¹) este săvârșită de autorități ale administrației publice centrale sau locale și în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h⁴) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; președintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h¹) este săvârșită de către membrii biroului electoral, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii faptei prevăzute la art. 50 lit. h¹) de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare; polițiști, în cazul în care fapta prevăzută la art. 50 lit. h¹) este săvârșită de alte persoane fizice sau juridice decât cele prevăzute mai sus;

g) Consiliul Național al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesați pentru fapta prevăzută la art. 50 lit. h³) sau fapta prevăzută la art. 50 lit. h⁴), în cazul în care aceasta este comisă de radiodifuzori.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal.

(4) Prevederile prezentului articol se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobata cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

(1) Autoritatea Electorală Permanentă este o instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică și cu competență generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispozițiilor legale privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter național sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmărește și sprijină dotarea secțiilor de votare cu logistica necesară, precum și realizarea operațiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale.

(2) În înțelesul prezentului titlu, perioada electorală este intervalul de timp care începe la data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și se încheie odată cu comunicarea oficială a rezultatului scrutinului. Perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunoștință publică a zilei alegerilor și data începerii campaniei electorale, campania electorală, desfășurarea efectivă a votării, numărarea și centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatelor și publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă este condusă de un președinte, cu rang de ministru, ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat.

(4) Președintele este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ. Este numit președinte candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.

(5) Președintele este ajutat de 2 vicepreședinți cu rang de secretar de stat, unul numit de Președintele României, iar celălalt de primul-ministru.

(6) Președintele și vicepreședinții nu pot fi membri ai unui partid politic.

(7) Mandatul președintelui și mandatele vicepreședinților Autorității Electorale Permanente sunt de câte 8 ani și pot fi reînnoite o singură dată.

(8) Mandatul președintelui sau vicepreședinților încetează în următoarele situații:

a) expirarea mandatului;

b) demisie;

c) revocare;

d) deces.

(9) Președintele și vicepreședinții pot fi revocați din funcție, pentru motive temeinice, de către autoritățile care i-au numit.

(10) Autoritatea Electorală Permanentă, cu avizul Ministerului Economiei și Finanțelor, își aprobă proiectul de buget propriu, înaintea dezbaterii bugetului de stat, și îl înaintează Guvernului în vederea includerii lui în bugetul de stat. Includerea cheltuielilor de capital în bugetul propriu se face cu consultarea Guvernului.

(11) Președintele Autorității Electorale Permanente este ordonator principal de credite. În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, președintele emite ordine.

(12) Autoritatea Electorală Permanentă are un secretar general numit de primul-ministru pe bază de concurs, în condițiile legii.

(13) În lipsa președintelui, atribuțiile acestuia sunt îndeplinite de unul dintre vicepreședinți stabilit prin ordin.

(1) Autoritatea Electorală Permanentă are un aparat propriu de specialitate.

(2) Organizarea și funcționarea aparatului propriu al Autorității Electorale Permanente, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea Autorității Electorale Permanente. Personalul Autorității Electorale Permanente are același statut cu personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului. La organizarea și funcționarea aparatului propriu nu se aplică prevederile art. XVI din titlul III al cărții a II-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă poate avea filiale regionale în fiecare dintre regiunile de dezvoltare. Înființarea filialelor regionale, numărul de posturi, atribuțiile și raporturile acestora cu Autoritatea Electorală Permanentă se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a acesteia.

(4) Salarizarea personalului din aparatul de specialitate al Autorității Electorale Permanente se face la nivelul prevăzut de lege pentru personalul din aparatul celor două Camere ale Parlamentului.

(1) Autoritatea Electorală Permanentă exercită următoarele atribuții principale în intervalul dintre două perioade electorale:

a) elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfășurării alegerilor, pe care le transmite spre însușire Guvernului și autorităților administrației publice locale, și urmărește modul de îndeplinire a propunerilor;

b) urmărește modul de stabilire a localurilor secțiilor de votare și a sediilor birourilor electorale;

c) urmărește și asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secțiilor de votare: urne și cabine tipizate, ștampile, tușiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot și altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;

d) urmărește modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eșalonate, din timp, a logisticii necesare desfășurării procesului electoral;

e) elaborează sisteme de protecție a secțiilor de votare, a buletinelor de vot și a celorlalte documente și materiale specifice perioadei electorale;

f) monitorizează și controlează modul de întocmire și actualizare a listelor electorale permanente și de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum și modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege și de operare a acestora, la timp, în listele electorale;

g) urmărește modul de întocmire și eliberare a cărților de alegător, în concordanță cu listele electorale permanente;

h) urmărește și controlează modul de asigurare a concordanței dintre conținutul listelor electorale permanente existente la primării și exemplarul aflat la judecătorii;

i) asigură, în limita competențelor sale, aplicarea unitară a dispozițiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;

j) elaborează studii și propuneri vizând îmbunătățirea sistemului electoral, pe care le dă publicității și le prezintă autorităților publice, partidelor politice, precum și organizațiilor neguvernamentale interesate;

k) prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, pentru Președintele României și pentru autoritățile administrației publice locale sau a unui referendum național, un raport asupra organizării și desfășurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfășurare a acestuia, abaterile și neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate și rezultatul consultării. Raportul se dă publicității sub forma unei Cărți Albe;

l) elaborează materiale și programe de informare și instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc și asupra respectării deontologiei electorale și asigură popularizarea acestora;

m) organizează programe specifice de instruire și formare în materie electorală pentru personalul autorităților și instituțiilor, cu atribuții în organizarea și desfășurarea alegerilor, precum și pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale;

n) elaborează programe și stabilește reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neștiutoare de carte sau cu handicap și asigură popularizarea acestora;

o) elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;

p) întocmește lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Național de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor și constatarea rezultatelor alegerilor;

q) sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informațional la nivel național, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;

r) organizează licitații în vederea selecționării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;

s) elaborează și supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Internelor și Reformei Administrative, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale;

t) elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea și perfecționarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză și exercitare a dreptului de inițiativă legislativă;

u) certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecționate în urma licitației organizate potrivit prevederilor legale în vigoare și le pune la dispoziție partidelor înscrise în competiția electorală, la cererea acestora;

v) ține evidența comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale și face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a noilor alegeri;

x) sprijină organizarea și desfășurarea alegerilor parțiale.

(2) Autoritatea Electorală Permanentă prezintă Parlamentului anual un raport asupra activității sale.

(3) Autoritatea Electorală Permanentă îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege.

(4) În îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă decizii, hotărâri și instrucțiuni, care se semnează de președinte și se contrasemnează de vicepreședinți. Hotărârile Autorității Electorale Permanente se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru toate organismele și autoritățile cu atribuții electorale.

(1) Cheltuielile pentru efectuarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat.

(2) Sediul și dotarea Biroului Electoral Central și ale biroului electoral al circumscripției electorale pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării se asigură de Guvern, ale birourilor electorale de circumscripție, de către prefecți și de președinții consiliilor județene, respectiv de primarul general al municipiului București, iar ale oficiilor electorale, precum și ale birourilor electorale ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.

(3) Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezentul titlu sunt scutite de taxa de timbru.

(1) Guvernul asigură, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii necesari, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă personalul tehnic auxiliar necesar, iar Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, asigură personalul auxiliar la biroul electoral al circumscripției pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara țării.

(2) Pe perioada cât funcționează birourile și oficiile electorale, membrii acestora, statisticienii și personalul tehnic auxiliar se consideră detașați și primesc o indemnizație stabilită prin hotărâre a Guvernului. Președinții birourilor electorale, locțiitorii acestora și membrii primesc indemnizația de la data încheierii proceselor-verbale de învestire.

(3) Pentru indemnizațiile prevăzute la alin. (2) se reține, se datorează și se virează numai impozitul pe venit, potrivit legii.

(1) În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabilește, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale, măsurile necesare pentru buna organizare a alegerilor, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorală suplimentară, al listei susținătorilor, al listei membrilor organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, al ștampilei birourilor electorale și al ștampilei cu mențiunea "VOTAT", al listei candidaților, al declarației de acceptare a candidaturii, al declarației de renunțare la candidatură, precum și al certificatului doveditor al alegerii deputaților și senatorilor. În același termen, Guvernul aprobă, prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente, a Ministerului Internelor și Reformei Administrative și a Ministerului Economiei și Finanțelor, bugetul necesar organizării alegerilor și cheltuielile necesare pentru pregătirea, organizarea și desfășurarea acestora. De asemenea, Guvernul stabilește, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului Național de Statistică, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votării.

(2) În termen de 60 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul aprobă, prin hotărâre, durata și condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, a celor contestate, precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

(3) În termen de 30 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă elaborează un set de condiții minimale pe care trebuie să le îndeplinească locațiile în care vor fi organizate secțiile de votare, precum și privind dotarea minimală a acestora.

(1) Judecarea de către instanțe a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentului titlu, nu există cale de atac.

(3) Hotărârile definitive ale instanțelor judecătorești, pronunțate ca urmare a întâmpinărilor, a contestațiilor sau a oricăror altor cereri privind procesul electoral, se comunică de îndată birourilor electorale interesate.

(1) Termenele pe zile, prevăzute de prezentul titlu, se calculează din ziua când încep să curgă, care este luată în calcul, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare, până la ora 24,00 a zilei respective.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale funcționează conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instanțele judecătorești trebuie să asigure permanența activității în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instanțele de judecată asigură permanența activității.

(1) Persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale nu participă la vot și nu sunt avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor.

(2) Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau pentru persoanele care sunt în executarea unei condamnări, dar nu și-au pierdut drepturile electorale se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 42 alin. (22¹) privind urna specială, cu condiția ca persoana privată de libertate să domicilieze în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află locul de detenție. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de către solicitant și se depune prin intermediul aparținătorilor acestuia la secția de votare unde persoana lipsită de libertate este arondată conform domiciliului.

(1) Prevederile prezentului titlu referitoare la utilizarea cărților de alegător se aplică începând cu alegerile parlamentare din anul 2016.

(2) La alegerile parlamentare din anul 2012 dreptul de vot se exercită pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 32, pe care se aplică ștampila cu mențiunea «VOTAT» și data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu mențiunea «VOTAT» și data scrutinului. Modelul timbrului autocolant, condițiile de tipărire, de gestionare și de utilizare a acestuia la alegerile parlamentare din anul 2012 se stabilesc de către Guvern, prin hotărâre, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Administrației și Internelor, în termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor.

(1) Guvernul asigură Autorității Electorale Permanente sediul și mijloacele materiale și financiare necesare bunei funcționări. În acest sens, va prevedea în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru activitatea Autorității Electorale Permanente.

(2) Guvernul aprobă în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor bugetul perioadei electorale.