Cereri internaționale de protecție prin model de utilitate

(1) O cerere internațională care a primit dată de depozit internațional la un oficiu receptor și în care România este stat desemnat are același efect ca o cerere de model de utilitate care a fost depusă la O.S.I.M. la aceeași dată.

(2) O cerere internațională nu are efecte în România în cazurile prevăzute la art. 24 alin. (1) pct. (i) și (îi) din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferința diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat de România prin Decretul Consiliului de Stat nr. 81/1979 .

(1) Dacă solicitantul dorește să continue cererea internațională în România, trebuie ca, în termen de 30 de luni de la data de depozit internațional sau, dacă o prioritate a fost revendicată, de la data priorității, să deschidă faza națională în România pentru un model de utilitate.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul în care solicitantul, din motive justificate, deschide faza națională în termen de două luni de la data expirării termenului de 30 de luni, cu plata taxei de deschidere întârziată a fazei naționale.

(3) Pentru deschiderea fazei naționale în România, solicitantul depune o cerere care trebuie să conțină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naționale pentru un model de utilitate, traducerea conformă în limba română a descrierii, a revendicărilor și a desenelor cererii internaționale și plătește taxa de depunere.

(4) După deschiderea fazei naționale, cererea internațională este supusă procedurilor prevăzute de prezenta lege și de regulamentul de aplicare a acesteia.

(5) În cazul în care solicitantul nu a îndeplinit cerințele prevăzute la alin. (1) sau (2) , după caz, cererea internațională este considerată că nu a produs niciodată în România efectele unei cereri de model de utilitate.