Legea 360/2002 · 32 articole
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin:
a) delegare;
b) detașare;
c) participare la misiuni internaționale;
d) împuternicire pe o funcție de conducere;
e) transfer;
f) mutare;
g) punere la dispoziție.
(2) Modificarea raportului de serviciu în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-f) se poate realiza după definitivarea în profesie, cu excepția situațiilor în care a intervenit reorganizarea unității.
Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept, din inițiativa sau la cererea sa.
În perioada concediului pentru incapacitate temporară de muncă, concediului de maternitate, concediului pentru îngrijirea copilului bolnav ori a copilului cu handicap pentru afecțiuni intercurente, precum și a suspendării, raportul de serviciu al polițistului nu poate fi modificat decât din inițiativa sau, după caz, cu acordul scris al acestuia, cu excepția următoarelor situații:
a) ca urmare a desființării postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;
b) s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, cu excepția situației în care aceasta a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul;
c) s-a dispus măsura arestării preventive sau arestului la domiciliu;
d) s-a dispus măsura controlului judiciar sau controlului judiciar pe cauțiune, cu interdicția exercitării profesiei.
În vederea modificării sau suspendării raportului de serviciu, în cazurile prevăzute de prezenta secțiune, polițistul se numește într-un stat de organizare, denumit în continuare stat anexă.
Modificarea și suspendarea raportului de serviciu al polițistului se dispun sau, după caz, se constată prin act administrativ emis potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.
(1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară de către polițist a unor activități corespunzătoare postului ocupat, în afara locului său de muncă, în aceeași unitate sau într-o altă unitate. Delegarea se dispune în interesul unității în care este încadrat polițistul sau în interesul unității ierarhic superioare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pe perioada delegării, polițistul poate exercita, cu acordul său scris, alte activități decât cele corespunzătoare postului ocupat, stabilite în actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu.
(3) Prin excepție de la alin. (2) , în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, pentru delegarea dispusă în condițiile prevederilor alin. (2) nu este necesar acordul scris al polițistului.
Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni. Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice într-o perioadă de 12 luni se poate dispune numai cu acordul scris al polițistului.
(1) Detașarea polițistului constă în schimbarea temporară a locului de muncă și exercitarea atribuțiilor în cadrul altor unități/structuri din Ministerul Afacerilor Interne ori la alte instituții sau autorități publice, la solicitarea acestora. În mod excepțional și numai cu acordul scris al polițistului, prin detașare se poate schimba și specificul muncii.
(2) Detașarea se dispune în interesul unității în cadrul căreia polițistul urmează să își desfășoare activitatea.
(3) Detașarea se poate dispune numai dacă pregătirea profesională a polițistului îi permite exercitarea atribuțiilor și responsabilităților funcției pe care urmează să fie numit temporar.
(4) Detașarea polițistului se dispune pe un post vacant sau temporar vacant.
(1) Detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 6 luni. Detașarea polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni se poate dispune numai cu acordul său.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , detașarea polițistului, cu acordul său scris, în cadrul unor autorități publice se face pe perioada stabilită prin dispozițiile legale în vigoare aplicabile situațiilor respective.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în situația instituirii stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, detașarea poate fi dispusă fără acordul polițistului pentru o perioadă de cel mult 12 luni, fără a depăși perioada pe care s-a instituit starea de urgență, de asediu, de mobilizare și de război
(1) Detașarea polițistului la instituțiile din sistemul de apărare națională, ordine publică și securitate națională, la alte autorități și instituții publice sau la Corpul Național al Polițiștilor se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2) Detașarea la instituții de apărare națională, ordine publică și securitate națională sau la alte autorități și instituții publice se poate face, în condițiile legii, și fără numirea în statul anexă, situație în care unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior detașării.
Încetarea detașării realizată potrivit art. 27¹⁰ alin. (1) determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27³¹ .
Polițistul poate refuza delegarea sau detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații:
a) graviditate;
b) își crește singur copilul minor;
c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical eliberat/ avizat de structurile medicale ale Ministerului Afacerilor Interne, face contraindicată delegarea sau detașarea, raportat la atribuțiile de serviciu și condițiile de muncă specifice locului de muncă unde este detașat/delegat;
d) este singurul întreținător al familiei;
e) alte motive personale temeinic justificate.
Delegarea, respectiv detașarea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) desfășurarea activității care a impus delegarea, respectiv detașarea nu mai este necesară;
c) șeful unității în care este încadrat polițistul își retrage acordul cu privire la detașarea polițistului;
d) la cererea polițistului, când a intervenit una dintre situațiile prevăzute la art. 27¹² .
(1) Participarea polițistului la o misiune internațională care presupune desfășurarea altor activități decât cele corespunzătoare postului se realizează după numirea în statul anexă constituit în acest scop.
(2) Încheierea misiunii internaționale determină revenirea polițistului în unitatea din care a plecat, în vederea numirii în funcție potrivit art. 27³¹ .
(1) Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuțiilor unei funcții de conducere, pe un post vacant sau pe un post temporar vacant al cărui titular este împuternicit pe o altă funcție de conducere ori nu este prezent în unitate mai mult de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția perioadei concediului de odihnă.
(2) Poate fi împuternicit polițistul care îndeplinește condițiile de studii prevăzute în fișa postului și nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare.
(3) Pe perioada împuternicirii, polițistul beneficiază, după caz, și de drepturile care se cuvin polițistului detașat.
(1) Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.
(2) În cazul postului de conducere temporar vacant, împuternicirea se poate dispune până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a postului.
Împuternicirea încetează în următoarele situații:
a) la data expirării perioadei pentru care s-a dispus;
b) la ocuparea postului;
c) la revenirea titularului postului;
d) la solicitarea scrisă a polițistului împuternicit;
e) la inițiativa persoanei care a dispus-o.
f) când polițistul este declarat «inapt» la evaluarea psihologică organizată cu ocazia participării la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant;
g) când polițistul este declarat nepromovat la concursul desfășurat pentru ocuparea postului ale cărui atribuții le exercită prin împuternicire.
(1) Transferul polițistului se realizează, cu aprobarea ministrului afacerilor interne, la instituțiile de apărare, ordine publică și securitate națională.
(2) Transferul se realizează:
a) în interesul serviciului, cu acordul polițistului;
b) la cererea polițistului, cu acordul conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) .
Polițistul poate fi mutat în aceeași unitate sau într-o altă unitate din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, din aceeași localitate sau din altă localitate, cu acordul șefului unității în care este încadrat, precum și al șefului unității în care urmează să se mute, în următoarele situații:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea polițistului.
Mutarea în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al polițistului.
(1) Polițistul este eliberat din funcție și pus la dispoziție, în vederea numirii într-o funcție prin aplicarea prevederilor art. 27³¹ , în următoarele situații:
a) ca urmare a desființării efective a postului ocupat, prin reorganizarea activității Ministerului Afacerilor Interne sau a unei unități;
b) când nu poate fi repus în funcția deținută anterior, la încetarea motivului numirii într-un stat anexă;
c) ca urmare a clasării «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară, atunci când nu mai poate îndeplini atribuțiile funcției deținute;
d) când nu sunt acordate sau când sunt retrase de către autoritățile competente avizele, autorizațiile sau atestările necesare exercitării funcției;
e) când un alt polițist este repus în funcția deținută anterior, potrivit art. 27²⁹ sau ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) la solicitarea motivată, în scris, a polițistului;
(2) Polițistul este pus la dispoziție când față de acesta s-a pus în mișcare acțiunea penală, cu excepția situației în care acțiunea penală a fost pusă în mișcare pentru o infracțiune din culpă care nu este în legătură cu serviciul.
(3) Punerea la dispoziție în situațiile prevăzute la alin. (1) lit. c) , d) și e) și alin. (2) se constată la data luării la cunoștință a respectivelor situații.
(4) Polițistul este pus la dispoziția unității din care face parte sau, cu acordul lui, la dispoziția altei unități.
Situația polițistului pus la dispoziție se soluționează astfel:
a) pentru polițistul prevăzut la art. 27²¹ alin. (1) , în termen de cel mult 6 luni, care poate fi prelungit cu încă cel mult 6 luni, cu aprobarea ministrului afacerilor interne;
b) pentru polițistul prevăzut la art. 27²¹ alin. (2) , atunci când se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal.
(1) Pe perioada punerii la dispoziție, polițistul îndeplinește acele sarcini și atribuții stabilite în scris de șeful unității, comunicate sub semnătură.
(2) În situația în care față de polițist s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, acestuia i se stabilesc sarcini și atribuții de serviciu care nu sunt de natură a impieta buna desfășurare a procesului penal.
(3) Polițistul pus la dispoziție beneficiază de drepturile bănești prevăzute de legislația privind salarizarea polițiștilor aflați în această situație, precum și de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
Suspendarea raportului de serviciu are ca efect suspendarea îndeplinirii atribuțiilor de către polițist.
(1) Raportul de serviciu al polițistului se suspendă de drept în următoarele situații:
a) este arestat preventiv sau se află în arest la domiciliu;
b) se află sub control judiciar sau control judiciar pe cauțiune și s-a dispus interdicția exercitării profesiei;
c) îndeplinește o funcție de conducere salarizată în cadrul organizațiilor sindicale, constituite potrivit legii;
d) este numit într-o funcție în cadrul cabinetului demnitarului, în afara Ministerului Afacerilor Interne;
e) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
f) a fost instituită carantina, în condițiile legii, cu excepția situațiilor în care carantina se instituie la locul de muncă sau în care activitatea profesională se desfășoară, pe perioada carantinei, de la domiciliu sau telemuncă
g) forță majoră;
h) nu susține evaluarea psihologică care se efectuează periodic, la reluarea activității, la solicitarea comisiilor de expertiză/evaluare a capacității de muncă sau când este dispusă ca urmare a constatării motivate a existenței unor indicii comportamentale temeinice care ar putea reclama necesitatea examinării psihologice;
h¹) nu se prezintă la efectuarea expertizei medico-militare pentru evaluarea capacității de muncă în vederea stabilirii aptitudinii față de îndeplinirea serviciului în poliție;
i) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(1¹) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) sunt dispuse ca urmare a reținerii, la stabilirea datei de început a suspendării se ia în calcul și durata reținerii.
(2) Perioada în care raportul de serviciu al polițistului este suspendat potrivit prevederilor alin. (1) lit. c) constituie vechime în serviciu. Pentru această perioadă funcțiile de conducere din organizația sindicală se echivalează cu funcțiile prevăzute în legislația privind salarizarea polițiștilor, în vederea deschiderii drepturilor de pensie ca polițist.
(3) Echivalarea funcțiilor, potrivit alin. (2) , se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea organizației sindicale și cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
(4) Drepturile reglementate de prezenta lege, cu excepția celor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) , d)-f) , i) , j) și l)-n) și art. 31 , se acordă, potrivit condițiilor legale în vigoare, polițistului aflat în situația prevăzută la alin. (1) lit. c) .
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:
a) pentru efectuarea concediului de creștere a copilului;
b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;
c) însoțește soțul trimis în misiune permanentă în străinătate, în condițiile Legii nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, cu modificările ulterioare, pe perioada misiunii.
(2) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a polițistului, pentru un interes personal legitim, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) , pe o perioadă cuprinsă între o lună și 3 ani.
(1) Încetarea suspendării are loc la data prevăzută în actul administrativ, emis în acest scop.
(2) În situația în care în actul administrativ de suspendare nu este prevăzută perioada suspendării, în termen de 5 zile lucrătoare de la data încetării motivului care a determinat suspendarea, polițistul este obligat să informeze în scris despre acest fapt unitatea din care face parte.
(2¹) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2) , în situația instituirii, după caz, a stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șeful unității poate dispune, în funcție de evoluția situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, încetarea suspendării dispusă în condițiile art. 27²⁵ alin. (1) lit. c) , d) și i) ori ale art. 27²⁶ alin. (1) lit. b) și alin. (2) . În această situație, polițistul este obligat să se prezinte la unitatea în care este încadrat, în cel mai scurt timp posibil.
(3) Emiterea unui aviz psihologic de către un psiholog cu atribuții de exercitare a actului psihologic în unitățile Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27²⁵ lit. h) , constituie motiv de încetare a suspendării.
(4) Emiterea unei decizii medicale avizate de Comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Afacerilor Interne, în situația prevăzută la art. 27²⁵ alin. (1) lit. h¹) , constituie motiv de încetare a suspendării.
(1) Polițistul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 27²⁵ , art. 27²⁶ alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2) se numește într-o funcție identică în statul anexă constituit în acest scop. La încetarea suspendării, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27³¹ .
(2) În situația suspendării raportului de serviciu pentru efectuarea concediului de creștere a copilului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat de către polițist anterior suspendării.
(3) Polițistului suspendat i se retrag lucrările, armamentul și echipamentele care i-au fost repartizate în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.
Atunci când s-a dispus clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, renunțarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, precum și în cazul încetării procesului penal, polițistul este repus în funcția deținută și în toate drepturile avute la data punerii la dispoziție sau suspendării, inclusiv de compensare a celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziție sau suspendării.
(1) Atunci când s-a dispus condamnarea prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării pedepsei sau amenzii penale pentru o infracțiune săvârșită din culpă care nu este în legătură cu serviciul, menținerea în activitate a polițistului se analizează la nivelul unității din care acesta face parte.
(2) În situația aprobării menținerii în activitate, polițistul este numit în funcție potrivit art. 27³¹ .
(1) Ordinea de prioritate în vederea numirii în funcție este următoarea:
a) în funcția ocupată anterior, corespunzătoare postului ocupat, dacă este vacant, caz în care acordul polițistului nu mai este necesar;
b) într-o funcție similară, în unitatea din care face parte;
c) într-o funcție similară, în altă unitate;
d) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în unitatea din care face parte;
e) într-o funcție prevăzută cu un coeficient egal sau inferior celei ocupate anterior, în altă unitate;
f) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în unitatea din care face parte;
g) într-o funcție inferioară gradului profesional deținut, în altă unitate.
(2) În vederea numirii în funcție, polițistului i se prezintă funcțiile vacante în ordinea de prioritate prevăzută la alin. (1) . Dacă polițistul nu își exprimă acordul pentru una dintre funcțiile prezentate, procedura se repetă, o singură dată.
(3) În situația în care nu se realizează numirea în funcție după parcurgerea procedurii prevăzute la alin. (2) , polițistul este numit, fără acordul său, într-o funcție potrivit ordinii de priorități prevăzute la alin. (1) , în aceeași unitate sau într-o unitate din aceeași localitate.
(4) Pe parcursul procedurii de numire în funcție, la cerere, polițistul poate fi numit direct în oricare dintre funcțiile vacante prevăzute la alin. (1) .
(1) Perioada în care un polițist a exercitat atribuțiile unei funcții de conducere prin împuternicire constituie vechime în funcții de conducere.
(2) Perioada suspendării raporturilor de serviciu nu constituie vechime în serviciu, cu excepția situației când prin lege se dispune altfel.