Legea 393/2006

(1) Cetățenii români prejudiciați în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre și la un schimb de comune între România și Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, ratificat prin Legea nr. 138/1924 , și a Convenției dintre România și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, relativă la regimul proprietăților situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, ratificată prin Legea nr. 13/1927 , denumite în continuare Protocoale, au dreptul la compensațiile stabilite potrivit prezentei legi, în măsura în care nu au primit anterior sau au primit parțial compensații ori despăgubiri pentru bunurile imobile pe care le aveau în proprietate, situate pe teritoriile intrate în componența fostului Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, ca urmare a aplicării Protocoalelor.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiază și cetățenii români, moștenitori legali și testamentari ai foștilor proprietari.

(1) Se acordă celor îndreptățiți despăgubiri sub formă de compensații bănești, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 și 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , actualizată potrivit coeficientului de inflație existent la data plății compensației, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, fără ca totalul suprafeței de teren pentru care se acordă despăgubirile sau compensațiile să depășească 50 ha teren agricol și 10 ha teren forestier, de proprietar deposedat.

(2) Criteriile de evaluare și modalitățile concrete de stabilire a cuantumului despăgubirilor sau de acordare a compensațiilor pentru terenurile agricole și intravilane, procedurile de lucru ale comisiilor de aplicare a legii, gestionarea fondurilor destinate despăgubirilor, precum și modalitățile de efectuare a plăților vor fi stabilite prin norme elaborate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, și aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(1) În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele îndreptățite la compensații, foștii proprietari sau moștenitorii acestora, vor depune în acest sens cereri proprii la comisiile constituite în cadrul prefecturilor, în temeiul art. 6 din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. Cererile trebuie însoțite de acte doveditoare, certificate de autorități.

(2) Dacă pentru bunurile aceluiași proprietar sunt mai mulți moștenitori legali, fiecare dintre aceștia este obligat să-i menționeze pe ceilalți în cererea formulată. Dacă proprietarii sau moștenitorii foștilor proprietari domiciliază în județe diferite, aceștia vor trimite cererile la comisia municipiului București.

(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) vor anexa la cerere o declarație autentificată, pe propria răspundere, din care să rezulte suprafețele de teren pentru care se consideră îndreptățite să primească compensații în condițiile prezentei legi.

(4) În cadrul termenului prevăzut la alin. (1), persoanele îndreptățite pot depune cereri, neînsoțite de acte, în situația imposibilității temporare de a procura actele doveditoare, termenul de depunere a actelor prelungindu-se cu maximum 90 de zile de la data depunerii cererii.

(1) Dovada dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru care se solicită compensații se face cu înscrisuri.

(2) Arhivele Naționale, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, precum și alte instituții publice care dețin acte referitoare la situația persoanelor evacuate ca urmare a aplicării Protocoalelor sunt obligate să elibereze celor interesați copii de pe actele solicitate.

(3) În situații speciale, după caz, solicitantul poate prezenta și documentele din fostul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor, prin care se face dovada dreptului de proprietate.

(1) Comisiile județene și a municipiului București primesc, verifică și rezolvă cererile de acordare a compensațiilor sau a despăgubirilor în natură. Hotărârile privind acordarea compensațiilor sau a despăgubirilor în natură se dau în termen de cel mult 6 luni de la primirea cererilor. Hotărârile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor comisiei și se comunică Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 , precum și solicitantului.

(2) În termen de 15 zile de la comunicare, solicitantul nemulțumit de hotărârea comisiei județene sau a municipiului București poate face contestație la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 .

(3) Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 , în termen de cel mult 60 de zile de la depunerea contestațiilor, le va analiza și le va aproba sau respinge, prin decizie motivată a vicepreședintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care coordonează activitatea Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 . Hotărârea se comunică comisiilor județene sau a municipiului București și solicitanților, după caz.

(1) Hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc, putând fi atacate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.

(2) Hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.

(1) În vederea soluționării cererilor, comisiile prevăzute la art. 6 pot solicita acte și informații oricăror instituții publice, persoane fizice și juridice, iar, după caz, și acte oficiale din fostul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

(2) În cazul în care compensația este solicitată de mai mulți moștenitori ai aceleiași persoane, precum și atunci când după adoptarea hotărârii apar și alte persoane având vocație succesorală, raporturile dintre succesori privind compensația sau despăgubirea în natură se soluționează potrivit dreptului comun.

(1) Compensațiile acordate cetățenilor români îndreptățiți se suportă din sumele prevăzute în bugetul Ministerului Finanțelor Publice la capitolul "Alte acțiuni", subcapitolul "Despăgubiri civile", la fel și cheltuielile judiciare și extrajudiciare derivate din acțiuni în reprezentarea intereselor statului, potrivit dispozițiilor legale.

(2) Plata despăgubirilor se dispune de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 290/2003 .

(3) Sumele prevăzute la alin. (1) se transferă la solicitarea Cancelariei Primului-Ministru, în vederea aplicării prezentei legi.

(4) Activitățile privind evidența contabilă și plata despăgubirilor se realizează prin compartimentele de specialitate din cadrul Cancelariei Primului-Ministru.

(5) Despăgubirile sau compensațiile bănești vor fi acordate beneficiarilor în termen de un an de la comunicarea hotărârii comisiei județene sau a municipiului București, a Serviciului pentru aplicarea Legii nr. 290/2003

(6) Suma achitată beneficiarilor în cea de-a doua tranșă se actualizează în raport cu indicele de creștere a prețurilor de consum din ultima lună pentru care acest indice a fost publicat de Institutul Național de Statistică, față de luna decembrie a anului anterior.

(1) Pentru evaluarea terenurilor, comisiile județene și a municipiului București desemnează una sau mai multe comisii tehnice de specialitate, după caz, formate din 3 membri, specialiști în expertizări de construcții și evaluatori funciari și agricoli, desemnați din cadrul instituțiilor publice, al serviciilor publice descentralizate sau al consiliilor locale.

(2) Consiliile locale, instituțiile publice și serviciile publice descentralizate ale acestora sunt obligate să delege, la solicitarea comisiei județene sau a municipiului București, specialiști pentru efectuarea rapoartelor tehnice de evaluare a despăgubirilor.

(3) Rezultatul evaluării se consemnează într-un raport tehnic de evaluare, semnat de toți membrii comisiei tehnice, care se înaintează comisiei județene sau a municipiului București.

(4) Comisiile tehnice de evaluare sunt obligate să întocmească, să redacteze și să înainteze cu maximă celeritate rapoartele tehnice de evaluare.

(5) Fiecare membru al comisiei tehnice de evaluare beneficiază de o indemnizație, calculată în raport cu numărul de ore aferente întocmirii fiecărui raport, stabilită în lei/oră, pe bază de deviz anexat la raportul tehnic de evaluare, aprobat de comisia județeană sau a municipiului București. Indemnizația brută orară se determină prin împărțirea sumei rezultate din aplicarea cotei de 20% asupra salariului de bază brut lunar pentru funcția de secretar general din ministere la numărul de ore lucrătoare aferente fiecărei luni.

(6) Indemnizațiile prevăzute la alin. (5) se impozitează în conformitate cu reglementările în vigoare privind impunerea veniturilor persoanelor fizice.

(7) Indemnizațiile pentru membrii comisiilor tehnice sunt plătite de Ministerul Finanțelor Publice, prin direcțiile generale ale finanțelor publice județene.