(1) Salariile și celelalte drepturi lunare în valută ale personalului trimis în misiune permanentă în străinătate se acordă în funcție de momentul trecerii frontierei de stat a României, astfel:
a) din ziua trecerii prin punctul de frontieră la plecarea în străinătate, dacă aceasta a avut loc înainte de ora 12,00;
b) până în ziua trecerii prin punctul de frontieră la sosirea din străinătate, dacă aceasta a avut loc după ora 12,00 inclusiv.
(2) Pe perioada prelungirii călătoriei peste limitele prevăzute de orarele internaționale de transport sau în afara rutelor stabilite, personalul este considerat în concediu fără plată sau, la cererea acestuia, în concediu de odihnă, cu excepția cazurilor în care întreruperea, respectiv prelungirea călătoriei, are loc din cauză de forță majoră.
(3) Salariile și indemnizațiile lunare în valută cuvenite pentru o zi se determină prin raportarea drepturilor lunare la numărul de zile calendaristice din luna respectivă, iar drepturile totale cuvenite se întregesc la unitatea valutară dacă depășesc 0,50 și se neglijează dacă sunt sub 0,50 inclusiv.
(4) Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate beneficiază la plecarea în misiune de o indemnizație de reprezentare în valută, inclusiv pentru cheltuielile de instalare și procurarea de efecte personale, al cărei cuantum se situează la nivelul unui salariu lunar în valută, pentru acoperirea primelor cheltuieli cu ocazia prezentării la post a personalului.
(5) Indemnizația prevăzută la alin. (4) se acordă astfel:
a) în cuantum integral, la plecarea în misiune permanentă cu durata inițială de minimum 12 luni;
b) în cuantum de 50%, la plecarea în misiune permanentă cu durata inițială de minimum 6 luni;
c) nu se acordă, în cazul misiunilor cu o durată inițială mai mică de 6 luni.