Coordonatorul serviciilor digitale

(1) ANCOM este desemnată drept coordonator al serviciilor digitale, în sensul art. 49 alin. (2) din Regulament, cu respectarea art. 50 alin. (1) teza a doua din Regulament.

(2) În exercitarea atribuțiilor sale în calitate de coordonator al serviciilor digitale, ANCOM deține competențele stabilite de prevederile art. 51 din Regulament.

(3) În exercitarea atribuțiilor sale în calitate de coordonator al serviciilor digitale, ANCOM se asigură că deține personal suficient și competent și acționează independent conform art. 50 alin. (2) din Regulament.

(1) ANCOM acordă sprijinul necesar Comisiei Europene, la solicitarea acesteia, în cazul în care Comisia efectuează o inspecție conform art. 69 alin. (1) din Regulament.

(2) ANCOM solicită, atunci când este cazul, autorizarea judiciară necesară pentru efectuarea inspecției conform prevederilor alin. (1) sau art. 51 alin. (1) lit. b) din Regulament, fiind aplicabile, atunci când este cazul, și prevederile art. 28 din prezenta lege.

(1) ANCOM este punct de contact unic în ceea ce privește aplicarea Regulamentului și raportarea unor date și/sau informații către Comisia Europeană și/sau către ceilalți coordonatori ai serviciilor digitale desemnați conform Regulamentului și/sau către Comitetul european pentru servicii digitale, denumit în continuare Comitetul european, înființat conform prevederilor art. 61 din Regulament.

(2) ANCOM, în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale, face parte, conform art. 62 alin. (1) din Regulament, din Comitetul european.

(3) ANCOM se poate consulta cu orice altă autoritate sau instituție publică în cazul în care expertiza acestora este utilă în chestiunile examinate de Comitetul european.

(1) ANCOM are dreptul să solicite oricăror autorități relevante furnizarea de informații și/sau date referitoare la cazurile în care au fost aplicate măsuri în conformitate cu prevederile Regulamentului sau în conformitate cu legislația națională aplicabilă.

(2) Furnizarea de informații și/sau de date conform prevederilor alin. (1) se realizează în cel mai scurt timp și se vor utiliza cu precădere mijloace electronice de transmitere a acestora.

(3) ANCOM poate stabili, prin decizie, modalitățile de transmitere a informațiilor și/sau a datelor solicitate conform prevederilor alin. (1) .

(1) ANCOM are competența de a supraveghea și asigura respectarea Regulamentului de către furnizorii de servicii intermediare din România.

(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere competențelor stabilite în legislația în vigoare ce privește aplicarea art. 2 alin. (4) din Regulament.

(3) ANCOM nu se pronunță cu privire la calificarea unui conținut ca fiind ilegal și care este existent în mediul online în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale.

(4) ANCOM se pronunță cu privire la calificarea unui conținut ca fiind ilegal și care este existent în mediul online doar atunci când are și calitatea de autoritate relevantă.

(1) Procedura de soluționare a plângerilor întemeiate pe dispozițiile art. 53 din Regulament, precum și modalitățile de comunicare cu părțile implicate se stabilesc prin decizia ANCOM.

(2) Decizia prevăzută la alin. (1) se adoptă cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 135 alin. (2) - (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(3) Plângerilor depuse conform art. 53 din Regulament nu li se aplică prevederile Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 233/2002 , cu modificările ulterioare.

(1) ANCOM acordă, la cerere, statutul de cercetător agreat acelor cercetători care solicită accesul la datele furnizorilor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari din România, cu condiția respectării scopului stabilit prin art. 40 alin. (4) din Regulament și a îndeplinirii condițiilor cumulative prevăzute la art. 40 alin. (8) din Regulament.

(2) În cazul în care cercetătorul agreat în conformitate cu prevederile alin. (1) nu mai îndeplinește condițiile prevăzute art. 40 alin. (8) din Regulament, ANCOM emite o decizie de încetare a dreptului de acces la datele furnizorilor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari stabiliți în România.

(3) Procedura de acordare a statutului de cercetător agreat în situația prevăzută la alin. (1) , respectiv de emitere a deciziei de încetare a dreptului de acces la datele furnizorilor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari stabiliți în România, precum și modalitatea de comunicare cu cercetătorii solicitanți, cu coordonatorii serviciilor digitale desemnați conform Regulamentului în cazul cererilor de acces la datele furnizorilor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari stabiliți în alte state membre și, după caz, cu Comisia Europeană și Comitetul european se stabilesc prin decizia ANCOM.

(4) Decizia prevăzută la alin. (3) cuprinde și procedura de efectuare a evaluării inițiale prevăzute la art. 40 alin. (9) din Regulament, în cazul cererilor de acces formulate de cercetătorii afiliați unor organizații de cercetare din România cu privire la datele furnizorilor de platforme online foarte mari sau de motoare de căutare online foarte mari din afara țării.

(5) Decizia prevăzută la alin. (3) se adoptă cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 135 alin. (2) - (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(1) ANCOM certifică organismele de soluționare extrajudiciară a litigiilor în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Regulament.

(2) ANCOM poate revoca, în condițiile art. 21 alin. (7) din Regulament, certificarea acordată în condițiile prevăzute la alin. (1) .

(3) Revocarea certificării poate fi contestată în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, aprobată prin Legea nr. 113/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

(4) ANCOM stabilește, prin decizie, condițiile și procedura de acordare, încetare și revocare a certificării organismelor extrajudiciare de soluționare a litigiilor.

(5) Decizia prevăzută la alin. (4) se adoptă cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 135 alin. (2) - (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(1) ANCOM acordă, la cerere, statutul de notificator de încredere oricărei entități stabilite în România care îndeplinește, în mod cumulativ, condițiile prevăzute la art. 22 alin. (2) din Regulament.

(2) Notificatorul de încredere desemnat potrivit prevederilor alin. (1) are obligația respectării art. 22 alin. (3) din Regulament.

(3) ANCOM suspendă, în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (6) din Regulament, sau revocă, în condițiile prevăzute la art. 22 alin. (7) din Regulament, statutul acordat conform alin. (1) .

(4) ANCOM stabilește, prin decizie, condițiile și procedura de acordare, suspendare, încetare și revocare a statutului de notificator de încredere.

(5) Decizia prevăzută la alin. (4) se adoptă cu respectarea procedurii de consultare prevăzute la art. 135 alin. (2) - (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 140/2012 , cu modificările și completările ulterioare.

(1) ANCOM oferă sau solicită asistență, cooperează transfrontalier cu ceilalți coordonatori ai serviciilor digitale desemnați conform Regulamentului, Comisia Europeană și Comitetul european, după caz, și participă la investigații comune în conformitate cu prevederile art. 57-60 din Regulament.

(2) ANCOM poate solicita și colaborarea altor autorități sau instituții publice în situația în care expertiza acestora este necesară în vederea aplicării prevederilor alin. (1) .