(1) Creanțele de asigurare se bucură de prioritate absolută față de orice alte creanțe, în ceea ce privește activele admise să reprezinte rezervele tehnice ale asigurătorilor/ reasigurătorilor aflați în procedură de dizolvare și lichidare voluntară.
(2) Creanțele provenind din sumele încasate cu titlu de prime nedepuse la asigurători/reasigurători de către brokerii de asigurare și/sau de reasigurare, precum și creanțele Autorității de Supraveghere Financiară față de brokerii de asigurare și/sau reasigurare se bucură de prioritate absolută față de orice alte creanțe, în procedurile de dizolvare și lichidare voluntară potrivit Legii nr. 31/1990 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de insolvență potrivit Legii nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, ale acestor intermediari de asigurări.