LexistoriaDreptul la drept.

Desemnare, atribuții și capacități ale punctului unic de contact

Azi

Legea 51/2025 · 6 articole

Articolul 4 — Punctul unic de contact

(1) Se desemnează punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională Centrul de Cooperare Polițienească Internațională, denumit în continuare CCPI, structură fără personalitate juridică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

(2) CCPI este autoritatea competentă responsabilă la nivel național de coordonarea și facilitarea schimbului de informații în temeiul prezentei legi, cu excepția cazurilor în care prin acte normative se stabilesc atribuții specifice în sarcina altor autorități desemnate ca puncte naționale de contact în domeniul propriu de competență.

Articolul 5 — Atribuțiile CCPI

(1) CCPI are următoarele atribuții în domeniul cooperării polițienești internaționale:

a) primirea, analizarea și soluționarea cererilor de informații, transmise de către autoritățile competente române și străine, organisme și instituții internaționale, direct sau prin atașații de afaceri interne și ofițerii de legătură, în limbile notificate;

b) direcționarea cererilor de informații către autoritățile competente și, atunci când este necesar, coordonarea între acestea privind prelucrarea cererilor și furnizarea de informații;

c) analizarea și structurarea informațiilor gestionate în vederea furnizării acestora autorităților competente solicitante;

d) furnizarea informațiilor solicitate prin cererea de informații sau din proprie inițiativă, în condițiile prezentei legi;

e) exercitarea rolului de punct național de contact pentru operațiuni comune în care este astfel desemnat și coordonarea schimbului de informații;

f) informarea autorităților competente române și străine cu privire la traficul de droguri, traficul de persoane, falsificarea de monedă și alte titluri de valoare române sau străine, furturile de obiecte de artă și vehicule, activitatea infractorilor străini sau români urmăriți internațional, conținutul unor documente de identitate străine în vederea prevenirii intrării/ieșirii ilegale a unor persoane, precum și despre orice alte fapte prevăzute de legea penală, pentru luarea măsurilor operative ce se impun în domeniul prevenirii și combaterii criminalității cu caracter transfrontalier;

g) informarea autorităților române și străine cu atribuții în prevenirea și combaterea terorismului cu privire la acte de terorism sau fapte asimilate acestora, pentru luarea măsurilor operative ce se impun, cu respectarea competențelor prevăzute de legislația specială;

h) dezvoltarea cooperării internaționale în lupta împotriva criminalității, coordonarea și acordarea de sprijin atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură români acreditați în străinătate în domeniul schimbului de informații operative;

i) primirea, transmiterea de informații și coordonarea activităților referitoare la supravegherea și urmărirea transfrontalieră, în limitele prevăzute de lege;

j) asigurarea schimbului de informații suplimentare prin Biroul național SIRENE, în conformitate cu prevederile Legii nr. 76/2023 privind organizarea și funcționarea Sistemului informatic național de semnalări și participarea României la Sistemul de informații Schengen, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România și ale regulamentelor europene prevăzute la art. 1 din cadrul acesteia;

k) îndeplinirea rolului de punct unic de legătură prin Unitatea Națională Europol, între autoritățile competente române și Europol, statele membre, țările terțe și organizațiile internaționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 56/2018 privind cooperarea autorităților publice române cu Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol);

l) asigurarea schimbului de informații prin Biroul Național Interpol, în legătură cu notițele, difuziunile și mesajele Interpol, și luarea măsurilor potrivit competențelor, în conformitate cu normele Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol;

m) asigurarea accesului autorităților române competente la bazele de date ale Secretariatului General al Organizației Internaționale de Poliție Criminală - Interpol și intermedierea alimentării acestora de către autoritățile competente române;

n) primirea și transmiterea de date cu caracter personal și de informații suplimentare cu privire la profilele genetice, datele dactiloscopice și alte date biometrice;

o) darea în urmărire internațională și revocarea acestei măsuri prin Biroul național SIRENE și Biroul Național Interpol, la solicitarea autorităților naționale competente;

p) organizarea și asigurarea măsurilor pentru predarea, preluarea și transferarea persoanelor din alte state cu privire la care autoritățile judiciare competente au emis mandate de arestare preventivă sau mandate pentru executarea pedepselor privative de libertate;

q) asigurarea schimbului de experiență cu structurile similare din străinătate;

r) asigurarea altor forme de cooperare și asistență polițienească ce derivă din tratatele la care România este parte sau din instrumente juridice europene;

s) asigurarea secretariatului Comitetului privind cooperarea polițienească internațională;

ș) asigurarea reprezentării internaționale în consiliile și comitetele de conducere ale organizațiilor internaționale la care România este membră și în organismele Uniunii Europene, precum și în grupurile de lucru în domeniul cooperării polițienești internaționale, cu excepția cazurilor în care competența revine altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne;

t) sprijinirea activității Comitetului privind cooperarea polițienească internațională în îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a)-d) și f)-h) .

(2) Directorul CCPI sau, în lipsa acestuia, persoana desemnată de către inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române asigură reprezentarea la reuniunile șefilor punctelor unice de contact în vederea evaluării calității cooperării dintre acestea, pentru a discuta măsurile tehnice sau organizatorice necesare în caz de dificultăți și pentru a clarifica procedurile în cazul în care este necesar.

Articolul 6 — Funcționarea CCPI

(1) Pentru realizarea atribuțiilor sale, CCPI:

a) are acces la informațiile disponibile ale autorităților competente române în îndeplinirea scopului prezentei legi;

b) asigură schimbul de informații, 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

(2) Personalul din cadrul CCPI și al autorităților competente române prevăzute la art. 16 alin. (1) beneficiază de formare profesională adecvată periodică, în special în ceea ce privește:

a) utilizarea instrumentelor de prelucrare a datelor utilizate în cadrul CCPI, în special a aplicației de rețea pentru schimbul securizat de informații, denumit în continuare SIENA, și a Sistemului electronic unic de gestionare a cazurilor;

b) aplicarea dreptului Uniunii Europene relevant și a legislației naționale aplicabile pentru activitățile CCPI;

c) legislația europeană privind protecția datelor cu caracter personal, precum și prevederile Legii nr. 363/2018 , cooperarea transfrontalieră polițienească, prelucrarea informațiilor confidențiale/clasificate;

d) utilizarea în scopul comunicării profesionale a limbilor incluse în lista prevăzută la art. 19 alin. (2) .

Articolul 7 — Organizarea CCPI

(1) Autoritățile competente române pot detașa la Inspectoratul General al Poliției Române, în cadrul CCPI, în condițiile legii, personal specializat pentru asigurarea schimbului adecvat și rapid de informații, conform competențelor specifice.

(2) CCPI cuprinde următoarele structuri, fără a se limita la acestea:

a) Unitatea Națională Europol;

b) Biroul Național SIRENE;

c) Biroul Național Interpol;

d) Punctul național focal;

e) Serviciul suport operațional.

(3) Suplimentar structurilor prevăzute la alin. (2) , la nivelul CCPI este prevăzută funcția de ofițer de legătură al Poliției Române, care asigură legătura operațională cu Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii, stabilit prin Convenția pentru stabilirea Centrului Sud-Est European de Aplicare a Legii, încheiată la București la 9 decembrie 2009 și semnată de România la București, la aceeași dată, ratificată prin Legea nr. 250/2010 .

(4) Pentru îndeplinirea sarcinilor în mod adecvat, efectiv și rapid, în condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) , se înființează Serviciul suport operațional în cadrul CCPI, prin redistribuirea unor posturi, respectiv suplimentarea numărului de posturi prin repartizare din posturile vacante finanțate la nivelul Poliției Române. Aceste posturi vor fi încadrate inclusiv cu personal calificat pentru asigurarea suportului produselor informatice utilizate de către CCPI.

Articolul 8 — Comitetul privind cooperarea polițienească internațională

(1) Pentru creșterea eficacității activității de cooperare polițienească internațională, printr-o abordare integrată ce presupune participarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne cu competențe în domeniu, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române - CCPI se înființează Comitetul privind cooperarea polițienească internațională, denumit în continuare Comitet, ca organism fără personalitate juridică.

(2) Comitetul are următoarele atribuții:

a) stabilește obiectivele și prioritățile în domeniul cooperării polițienești internaționale, inclusiv prin raportare la riscurile generate de criminalitatea transnațională;

b) colaborează cu alte entități publice și private, naționale și internaționale, pentru atingerea obiectivelor și priorităților în domeniul cooperării polițienești internaționale;

c) eficientizează procesul de coordonare și luare a deciziilor în domeniul cooperării polițienești internaționale;

d) contribuie la dezvoltarea capacității de colectare, sistematizare, analiză a datelor și monitorizare a riscurilor referitoare la criminalitatea românească transfrontalieră;

e) decide, prin dispoziție a președintelui, asupra candidaturilor reprezentanților României pentru coordonatorul național EMPACT, pentru consiliile de administrație ale organismelor europene polițienești și pentru consiliile de administrație sau forurile de conducere ale organizațiilor polițienești internaționale la care România este membră, cu excepția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă - Frontex, a Comitetului pentru siguranță și securitate la evenimente sportive aferent Convenției Consiliului Europei referitoare la abordarea integrată a siguranței, securității și serviciilor la partidele de fotbal și la alte evenimente sportive (T-S4) și a Grupului de lucru paneuropean al experților în domeniul asigurării ordinii publice cu ocazia desfășurării partidelor de fotbal și al structurilor de tip PNIF, și le propune spre susținere în conformitate cu prevederile reglementărilor aplicabile;

f) stabilește strategia pentru susținerea candidaturilor României, cu privire la care decide potrivit lit. e) , și întreprinde demersuri pentru susținerea acestora;

g) face propuneri cu privire la elementele de mandat specifice cooperării polițienești internaționale ale atașaților de afaceri interne și ofițerilor de legătură acreditați la reprezentanțele diplomatice ale României, organismele Uniunii Europene și organizațiile la care România este membră;

h) decide constituirea unor grupuri de acțiune în domenii de interes care vizează cooperarea polițienească internațională.

(3) Președintele Comitetului este inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române.

(4) Comitetul se întrunește anual sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea președintelui.

(5) Comitetul prezintă conducerii Ministerului Afacerilor Interne rezultatele reuniunilor desfășurate, precum și obiectivele și prioritățile stabilite în domeniul cooperării polițienești internaționale.

(6) Comitetul este compus din reprezentanții din cadrul Ministerului Afacerilor Interne desemnați în condițiile dispozițiilor alin. (7) ca membri permanenți, la activitățile acestuia putând fi invitați, după caz, reprezentanți din cadrul entităților publice și private, naționale și internaționale, în funcție de subiectele de pe agenda acestuia.

(7) În termen de 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc componența, organizarea și funcționarea Comitetului.

Articolul 9 — Sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor

(1) În desfășurarea activităților specifice, la nivelul CCPI se constituie Sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor, care are cel puțin următoarele funcții și capacități:

a) înregistrarea cererilor de informații primite și transmise, a răspunsurilor la acestea și a informațiilor furnizate din proprie inițiativă, direcționarea de către CCPI a cererilor de informații către autoritățile desemnate, precum și înregistrarea situațiilor de refuz de a da curs cererilor de informații și a cererilor și furnizărilor de clarificări sau precizări;

b) înregistrarea comunicărilor, mesajelor primite și transmise;

c) verificarea încrucișată a cererilor de informații primite și a informațiilor furnizate cu informațiile disponibile CCPI și cu cele existente în Sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor în scopul evidențierii eventualelor suprapuneri și valorificării informațiilor relevante;

d) asigurarea răspunsului adecvat și rapid la cererile de informații primite, în special în vederea respectării termenelor prevăzute la art. 14 ;

e) interoperabilitatea cu SIENA, astfel încât comunicările primite și transmise prin această aplicație să fie înregistrate direct în Sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor;

f) generarea de statistici privind schimburile de informații efectuate în temeiul prezentei legi, în scopul evaluării și monitorizării;

g) înregistrarea accesului și a altor activități de prelucrare în legătură cu informațiile conținute în Sistemul electronic unic de gestionare a cazurilor, din motive de răspundere și securitate, în conformitate cu prevederile art. 30 și 35 din Legea nr. 363/2018 ;

h) automatizarea fluxurilor de lucru;

i) gestionarea integrată, automatizată și centralizată a cazurilor;

j) interconectarea configurată unidirecțional cu unitatea specializată de analiză a informațiilor din cadrul Poliției Române, pentru asigurarea accesului la date pentru această unitate în vederea îndeplinirii atribuțiilor legale.

(2) CCPI colectează, introduce, stochează, prelucrează, analizează date în sistemul prevăzut la alin. (1) și face schimb de informații potrivit atribuțiilor legale.