(1) În scopul cunoașterii dimensiunii femicidului și a riscului de femicid, al studierii cauzelor omorurilor săvârșite în cadrul violenței domestice și a efectelor acestora, a frecvenței condamnărilor și a cuantumului pedepselor, pentru creșterea eficacității măsurilor privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl precedă, precum și în scopul evaluării amplorii și tendințelor tuturor formelor de violență prevăzute de Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, ratificată prin Legea nr. 30/2016 , organele de poliție și cele judiciare, precum și instituțiile de medicină legală colectează datele relevante.
(2) Datele relevante colectate în scopul prevăzut la alin. (1) cuprind informații privind sesizările referitoare la săvârșirea actelor de violență domestică și tipurile de intervenție realizate, ordinele de protecție provizorii, ordinele de protecție și ordinele europene de protecție emise și executate, certificatele privind recunoașterea și executarea măsurilor de protecție prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013 privind recunoașterea reciprocă a măsurilor de protecție în materie civilă, precum și informațiile cu privire la toate infracțiunile corespunzătoare formelor violenței domestice ori pentru care legea penală prevede că sunt săvârșite de către un membru de familie sau asupra unui membru de familie.
(3) Datele primare culese în fiecare cauză penală, precum și în cauzele civile având ca obiect ordinul de protecție cuprind cel puțin vârsta și sexul victimei și agresorului, relația dintre aceștia, numărul copiilor victimei, vârsta lor și dacă aceștia au asistat la săvârșirea violenței asupra victimei, precum și mențiuni standardizate despre locul, modul și mobilul săvârșirii faptei, astfel încât să permită centralizarea și analiza datelor conform prevederilor art. 1 alin. (3) și (4) . Prin ordin comun al ministrului justiției, ministrului afacerilor interne și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se aprobă metodologia de culegere a datelor primare și de compatibilizare a modului de colectare a acestora de către organele de poliție și de către organele judiciare, astfel încât să poată fi urmărit parcursul unei cauze de la sesizare până la soluționare, incluzând și soluțiile instanțelor de judecată.
(4) Ministerul Afacerilor Interne și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dau publicității, anual, un raport cuprinzând datele statistice și analiza acestora privind plângerile și alte sesizări penale, trimiterile în judecată, soluțiile de netrimitere în judecată și principalele motive pe care se fundamentează acestea. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dă publicității, anual, un raport cuprinzând datele statistice și analiza acestora privind restituirile cauzelor la procuror și Ministerul Justiției va da publicității anual un raport privind condamnările sau alte soluții după trimiterea în judecată pentru infracțiunile de omor și omor calificat, distinct pentru fiecare element circumstanțial, precum și pentru alte infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei săvârșite în cadrul violenței domestice sau asupra unei femei în orice alt context, inclusiv tentativele la acestea.
(5) Datele prevăzute la alin. (4) sunt culese și publicate anual și cu privire la toate infracțiunile corespunzătoare formelor violenței domestice prevăzute la art. 4 din Legea nr. 217/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, ori pentru care legea penală prevede că sunt săvârșite de către un membru de familie sau asupra unui membru de familie.
(6) Ministerul Afacerilor Interne dă publicității anual un raport privind: sesizările referitoare la săvârșirea actelor de violență domestică, inclusiv letală, indiferent de calitatea victimei, precum și tipurile de intervenție realizate; infracțiunile de omor, omor calificat, tentativele la aceste infracțiuni, precum și orice alte infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei săvârșite asupra unei femei, în orice alt context; ordinele de protecție provizorii și ordinele de protecție emise în cazurile de violență domestică potrivit prevederilor Legii nr. 217/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, respectiv în cazurile prevăzute de Legea nr. 26/2024 privind ordinul de protecție, cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând și ordinele de protecție, ordinele de protecție provizorii și ordinele europene de protecție nerespectate.
(7) Ministerul Justiției și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dau publicității anual un raport privind infracțiunile de nerespectare a ordinelor de protecție provizorii, a ordinelor de protecție și a ordinelor europene de protecție, soluțiile de netrimitere în judecată în aceste cauze și principalele motive pe care se fundamentează acestea, trimiterile în judecată, precum și condamnările sau alte soluții menționate la alin. (4) .
(8) Ministerul Justiției dă publicității anual un raport privind ordinele europene de protecție emise și executate și, respectiv, privind recunoașterea și executarea măsurilor de protecție prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 606/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 iunie 2013.
(9) Instituțiile de medicină legală colectează date dezagregate în funcție de sex privind victimele omuciderilor, vârsta victimelor, numărul și natura loviturilor, localizarea la nivelul corpului, locul producerii faptei, mecanismul producerii leziunilor și obiectul vulnerant probabil și le transmit către Consiliul Superior de Medicină Legală, care dă publicității anual un raport privind aceste date.
(10) Instituțiile prevăzute la alin. (4) și (6)-(8) se asigură că raportul anual conține doar date anonimizate și îl publică pe paginile lor de internet până la data de 31 martie a fiecărui an, pentru anul anterior.
(11) În scopul verificării modului în care se execută obligațiile și măsurile dispuse, instanțele care au emis ordin de protecție, respectiv au emis sau recunoscut un ordin european de protecție ori o altă măsură de protecție prevăzută la alin. (7) , țin un registru privind executarea acestora. Toate instituțiile care au atribuții de monitorizare a măsurilor și obligațiilor dispuse prin ordinul de protecție, precum și privind acordarea de consiliere psihologică agresorului, internare voluntară sau nevoluntară a acestuia și plata alocației de stat pentru copii transmit instanței de executare informațiile pe care le dețin din care rezultă respectarea sau încălcarea ordinelor de protecție.