Durata de protecție

(1) Certificatul produce efecte, cu începere de la data expirării duratei legale a brevetului de bază, pentru o durată egală cu perioada cuprinsă între data depozitului cererii de brevet și data eliberării primei autorizații de punere pe piață în Comunitatea Europeană a medicamentului sau a produsului de uz fitosanitar, redusă cu o perioadă de 5 ani.

(2) În cazul unui brevet pentru care statul român recunoaște o protecție tranzitorie, potrivit legii, durata protecției va fi egală cu perioada dintre data de depunere a cererii de brevet în țara de origine și data de eliberare a primei autorizații de punere pe piață în Comunitatea Europeană, durată din care se scade o perioadă de 5 ani.

(3) Totuși, durata certificatului nu poate depăși o perioadă de 5 ani, cu începere de la data expirării duratei legale a brevetului de bază.

(1) Valabilitatea certificatului încetează în următoarele situații:

a) expirarea duratei prevăzute la art. 20;

b) renunțarea titularului la certificat;

c) neplata taxei anuale de menținere în vigoare a certificatului;

d) dacă și atât timp cât medicamentul sau produsul de uz fitosanitar prevăzut în certificat nu mai este autorizat să fie pus pe piață, ca urmare a retragerii autorizației sau autorizațiilor corespunzătoare de punere pe piață.

(2) OSIM se sesizează, din oficiu sau la solicitarea unui terț, asupra situațiilor de încetare a valabilității certificatului, prevăzute la alin. (1).