Anexa nr. 1

SUBSTANȚE PERICULOASE Substanțele periculoase care intră sub incidența categoriilor de pericol prevăzute în lista din coloana 1 de la partea 1 a prezentei anexe fac obiectul cantităților relevante pentru încadrare, stabilite în coloanele 2 și 3 din partea 1. În situația în care o substanță periculoasă intră sub incidența părții 1 din prezenta anexă și este de asemenea menționată în lista din partea 2, sunt aplicabile cantitățile relevante pentru încadrare, stabilite în coloanele 2 și 3 din partea 2. Partea 1 Categorii de substanțe periculoase Prezenta parte include toate substanțele periculoase care intră sub incidența categoriilor de pericol enumerate în coloana 1:

Secțiunea "H" - PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE

Secțiunea "P" - PERICOLE FIZICE

Secțiunea "E" - PERICOLE PENTRU MEDIU

Secțiunea "O" - ALTE PERICOLE

Partea 2 Denumirea substanțelor periculoase

Cantitățile relevante (în tone) ale substanțelor pentru încadrarea amplasamentelor de

Substanțe periculoase

41. Amestecurile (*) de hipoclorit de sodiu clasificate ca periculoase pentru mediul acvatic - pericol acut, categoria 1 [H400] care conțin mai puțin de 5% clor activ și neclasificate în niciuna dintre celelalte categorii de pericole din partea 1 din anexa nr. 1.

(*) Cu condiția ca amestecul, în absența hipocloritului de sodiu, să nu fie clasificat ca periculos pentru mediul acvatic - pericol acut, categoria 1 [H400]. | 200 | 500

NOTE la anexa nr. 1

1. Substanțele și amestecurile sunt clasificate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008.

2. Amestecurile se tratează în același mod ca substanțele pure, cu condiția ca acestea să rămână în limitele de concentrație stabilite conform proprietăților lor în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 sau al ultimei sale adaptări la progresul tehnic, cu excepția situației în care este precizat, în mod special, un procentaj din compoziția lor ori este dată o altă descriere.

3. Cantitățile relevante pentru încadrare stabilite mai sus se referă la fiecare amplasament în parte. Cantitățile care trebuie luate în considerare pentru aplicarea articolelor relevante sunt cantitățile maxime prezente sau care ar putea exista/ar putea fi prezente la un moment dat. Substanțele periculoase care se găsesc în cadrul unui amplasament doar în cantități egale cu sau mai mici de 2% din cantitatea relevantă pentru încadrare nu sunt luate în considerare la calcularea cantității totale existente, dacă localizarea lor în cadrul amplasamentului este de așa natură încât să nu poată provoca/iniția un accident major în altă zonă a amplasamentului respectiv.

4. Se aplică, dacă este cazul, următoarele reguli care reglementează însumarea de substanțe periculoase sau de categorii de substanțe periculoase: În situația unui amplasament în care nicio substanță periculoasă individuală nu este prezentă într-o cantitate mai mare sau egală cu cantitățile relevante pentru încadrare, se aplică următoarea regulă pentru a se stabili dacă amplasamentul intră sub incidența cerințelor relevante din prezenta lege. Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel superior dacă suma: q(1)/Q(U1) + q(2)/Q(U2) + q(3)/Q(U3) + q(4)/Q(U4) + q(5)/Q(U5) +..... este mai mare sau egală cu 1, unde q(x) = cantitatea de substanță periculoasă x (sau categoria de substanțe periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă, iar Q(UX) = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanța periculoasă sau categoria x din coloana 3, partea 1, sau din coloana 3, partea 2, din prezenta anexă. Prezenta lege se aplică amplasamentelor de nivel inferior dacă suma: q(1)/Q(L1) + q(2)/Q(L2) + q(3)/Q(L3) + q(4)/Q(L4) + q(5)/Q(L5) +..... este mai mare sau egală cu 1, unde q(x) = cantitatea de substanță periculoasă x (sau categoria de substanțe periculoase) inclusă în partea 1 sau în partea 2 din prezenta anexă, iar Q(LX) = cantitatea relevantă pentru încadrare pentru substanța periculoasă sau categoria x din coloana 2, partea 1, sau din coloana 2, partea 2 din prezenta anexă. Această regulă se utilizează pentru evaluarea pericolelor pentru sănătate, pericolele fizice și pericolele pentru mediu. Prin urmare, ea trebuie aplicată de trei ori:

a) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care se încadrează în categoriile de toxicitate acută 1, 2 sau 3 (prin inhalare) sau STOT SE categoria 1, împreună cu substanțele periculoase care se încadrează în secțiunea H, rubricile de la H1 - H3, din partea 1;

b) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt explozivi, gaze inflamabile, aerosoli inflamabili, gaze oxidante, lichide inflamabile, substanțe și amestecuri autoreactive, peroxizi organici, lichide și solide piroforice, lichide și solide oxidante, împreună cu substanțele periculoase care se încadrează la secțiunea P, rubricile de la P1 - P8, din partea 1;

c) pentru însumarea substanțelor periculoase enumerate în partea 2, care sunt încadrate ca periculoase pentru mediul acvatic - toxicitate acută categoria 1, toxicitate cronică categoria 1 sau 2, împreună cu substanțele periculoase care se încadrează la secțiunea E, rubricile de la E1-E2, din partea 1. Dispozițiile relevante din prezenta lege se aplică dacă oricare dintre sumele obținute prin calculele menționate la lit. a)-c) este mai mare sau egală cu 1.

5. În situația substanțelor periculoase care nu intră sub incidența Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, inclusiv deșeuri, dar care totuși sunt prezente sau sunt susceptibile de a fi prezente într-un amplasament și care au ori ar putea avea, în condițiile constatate în amplasament, proprietăți echivalente în ceea ce privește potențialul de accidente majore, acestea sunt, în mod provizoriu, atribuite categoriei sau substanței periculoase nominalizate similare, care intră în domeniul de aplicare a prezentei legi.

6. În situația substanțelor periculoase cu proprietăți care pot conduce la mai multe clasificări, în scopurile prezentei legi, se aplică cantitățile relevante cele mai mici pentru încadrare. Cu toate acestea, în vederea aplicării regulii de la nota 4, trebuie utilizată cantitatea relevantă pentru încadrare, cea mai redusă, pentru fiecare grup din categoriile de la nota 4 lit. a)-c) corespunzătoare clasificării respective.

7. Substanțele periculoase care se încadrează în toxicitate acută categoria 3 pe cale orală (H 301) vor fi înscrise la rubrica H2 TOXICITATE ACUTĂ, în situația în care nici clasificarea de toxicitate acută prin inhalare, nici clasificarea de toxicitate acută pe cale cutanată nu pot fi stabilite, de exemplu din cauza lipsei de date concludente privind toxicitatea prin inhalare și pe cale cutanată.

8. Clasa de pericol "explozivi" include produse explozive [a se vedea secțiunea 2.1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008]. În situația în care cantitatea de substanță explozivă sau de amestec conținută în produs este cunoscută, această cantitate este luată în considerare în sensul prezentei legi. În situația în care cantitatea de substanță sau de amestec exploziv conținută în produs nu este cunoscută, atunci, în sensul prezentei legi, întreg produsul este considerat a fi exploziv.

9. Testarea proprietăților explozive ale substanțelor și amestecurilor este necesară doar în situația în care procedura de depistare, în conformitate cu prevederile anexei 6 partea a 3-a a Recomandărilor ONU privind transportul mărfurilor periculoase, Manual de teste și criterii (Manualul ONU de teste și criterii)*2), identifică substanța sau amestecul ca putând avea proprietăți explozive.

10. În situația în care explozivii cuprinși în diviziunea 1.4 sunt neambalați sau reambalați, aceștia sunt incluși în categoria P1a, cu excepția situației în care se arată că pericolele corespund încă diviziunii 1.4, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008. 11.1. Aerosolii inflamabili se clasifică în conformitate cu Directiva 75/324/CEE a Consiliului din 20 mai 1975 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la generatoarele de aerosoli*3) ("Directiva referitoare la generatoarele de aerosoli"). Aerosolii "extrem de inflamabili" și "inflamabili" din Directiva 75/324/CEE corespund aerosolilor inflamabili din categoria 1 sau, respectiv, 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008. 11.2. Pentru a utiliza această categorie trebuie să se dovedească prin documentație că generatorul de aerosoli nu conține gaze inflamabile din categoria 1 sau 2 și nici lichide inflamabile din categoria 1. 12. Conform prevederilor de la pct. 2.6.4.5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008, lichidele cu un punct de aprindere de peste 35°C nu este necesar să fie clasificate în categoria 3 dacă s-au obținut rezultate negative la testul susținut de combustibilitate L.2., partea III, secțiunea 32 din Manualul ONU de teste și criterii. Acest lucru nu este valabil în condiții aparte, cum ar fi temperaturi sau presiuni ridicate, și, prin urmare, astfel de lichide sunt incluse la această categorie. 13. Azotat de amoniu (5.000/10.000): îngrășăminte capabile de o descompunere autoîntreținută Se aplică îngrășămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu (îngrășămintele complexe/compuse conțin amestecuri de azotat de amoniu cu fosfat și/sau potasă) care sunt capabile de descompunere autoîntreținută conform testului Trough al ONU (a se vedea Manualul ONU de teste și criterii, partea III, subsecțiunea 38.2) și în care conținutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

– cuprins între 15,75%*4) și 24,5%*5) din greutate și cu cel mult de 0,4 % din totalul de materii combustibile/organice sau care îndeplinesc cerințele din anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele*6);

– 15,75% din greutate sau mai puțin și fără limite de concentrație pentru materialele combustibile. 14. Azotat de amoniu (1.250/5.000): calitatea de îngrășământ Se aplică îngrășămintelor strict pe bază de azotat de amoniu și îngrășămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu care îndeplinesc cerințele din anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 octombrie 2003 privind îngrășămintele și în care conținutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

– peste 24,5% din greutate, cu excepția amestecurilor de îngrășăminte strict pe bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar și/sau carbonat de calciu cu o puritate de minimum 90%;

– peste 15,75% din greutate pentru amestecurile de azotat de amoniu și sulfat de amoniu;

– peste 28%*7) din greutate, pentru amestecurile de îngrășăminte strict pe bază de azotat de amoniu, cu dolomită, calcar și/sau carbonat de calciu cu o puritate de minimum 90%. 15. Azotat de amoniu (350/2.500): calitate tehnică Se aplică azotatului de amoniu și amestecurilor de azotat de amoniu, în care conținutul de azot datorat azotatului de amoniu este:

– între 24,5% și 28% din greutate și care nu conțin mai mult de 0,4% substanțe combustibile;

– peste 28% din greutate și care nu conțin mai mult de 0,2% substanțe combustibile. De asemenea, se aplică la soluțiile apoase de azotat de amoniu în care concentrația de azotat de amoniu este de peste 80% din greutate. 16. Azotat de amoniu (10/50): materii "neconforme cu specificațiile" și îngrășăminte care nu trec testul de detonare Se aplică:

– materiilor refuzate în procesul de fabricație și azotatului de amoniu și amestecurilor de azotat de amoniu, îngrășămintelor strict pe bază de azotat de amoniu și îngrășămintelor complexe/compuse pe bază de azotat de amoniu menționate în notele 14 și 15 la prezenta anexă, care sunt înapoiate sau au fost înapoiate de utilizatorul final unui fabricant, unei instalații de depozitare temporară sau de reprelucrare pentru refabricare, reciclare sau tratare în scopul utilizării în condiții de securitate, deoarece nu mai îndeplinesc specificațiile din notele 14 și 15;

– îngrășămintelor prevăzute în nota 13 prima liniuță și în nota 14 la prezenta anexă, care nu îndeplinesc cerințele din anexa III-2 la Regulamentul (CE) nr. 2.003/2003. 17. Azotat de potasiu (5.000/10.000) Se aplică acelor îngrășăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub formă perlată/de granule) care au aceleași proprietăți periculoase ca și azotatul de potasiu pur. 18. Azotat de potasiu (1.250/5.000): Se aplică acelor îngrășăminte compuse pe bază de azotat de potasiu (sub formă cristalină) care au aceleași proprietăți periculoase ca și azotatul de potasiu pur. 19. Biogaz îmbogățit În scopul aplicării prezentei legi, biogazul îmbogățit poate fi clasificat la pct. 18 din anexa nr. 1, partea 2, atunci când a fost prelucrat în conformitate cu standardele aplicabile biogazului purificat și îmbogățit, asigurând o calitate echivalentă cu cea a gazului natural, inclusiv în ceea ce privește conținutul de metan, și care are o cantitate maximă de oxigen de 1%. 20. Policlordibenzofurani și policlordibenzodioxine Cantitățile de policlordibenzofurani și de policlordibenzodioxine se calculează folosind următorii factori:

OMS 2005 TEF

(T = tetra, P = penta, Hx = hexa, Hp = hepta, O = octa)

Referință - Van den Berg et al: Reevaluarea factorilor de echivalență toxică pentru oameni și mamifere ai dioxinelor și compușilor de tipul dioxinelor a Organizației Mondiale a Sănătății din 2005

21. În situația în care această substanță periculoasă se încadrează la categoria P5a lichide inflamabile sau P5b lichide inflamabile, se aplică cele mai reduse cantități relevante pentru încadrare, în sensul prezentei legi.