Organizarea auditului public intern

Azi

Legea 672/2002 · 11 articole

Articolul 3

(1) Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice îl reprezintă îmbunătățirea managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:

a) activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale.

(2) Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul entităților publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial.

(3) Ministerul Finanțelor și Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entitățile economice din domeniul public.

Articolul 4

Auditul public intern este organizat astfel:

a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);

b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);

c) comitetele de audit intern;

d) compartimentele de audit public intern din entitățile publice.

Articolul 5

(1) Se înființează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acționa în vederea definirii strategiei și a îmbunătățirii activității de audit public intern în sectorul public.

(2) CAPI cuprinde 11 membri, astfel:

a) președintele Camerei Auditorilor Financiari din România;

b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane;

c) specialiști cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane;

d) directorul general al UCAAPI;

e) experți din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică și juridic - 2 persoane;

f) un reprezentant din conducerea structurilor asociative ale autorităților publice locale;

g) un reprezentant al Curții de Conturi a României.

(3) Membrii CAPI, cu excepția directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanțelor, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului. ***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 235/2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 13 martie 2003, cu modificările și completările ulterioare.

(4) CAPI va fi condus de un președinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; președintele convoacă întâlnirile CAPI.

(5) Regulamentul de organizare și funcționare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi.

(6) Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

(7) Membrii CAPI vor primi o indemnizație de ședință egală cu 20% din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizația se suportă din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanțelor.

Articolul 6

În realizarea obiectivelor sale, CAPI are următoarele atribuții principale:

a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern și emite o opinie asupra direcțiilor de dezvoltare a acestuia;

b) dezbate și emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern;

c) dezbate și avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern și îl prezintă Guvernului;

d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

e) dezbate și emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

f) analizează importanța recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergențelor de opinii dintre conducătorul entității publice și auditorii interni, emițând o opinie asupra consecințelor neimplementării recomandărilor formulate de aceștia;

g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern și cel extern referitor la definirea conceptelor și la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisă de audit, precum și pregătirea profesională comună a auditorilor;

h) avizează numirea și revocarea directorului general al UCAAPI.

Articolul 7

(1) În cadrul Ministerului Finanțelor se constituie Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe servicii de specialitate, în subordinea directă a ministrului finanțelor.

(2) UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanțelor, cu avizul CAPI.

(3) Directorul general este funcționar public și trebuie să aibă o înaltă calificare profesională în domeniul financiar-contabil și/sau al auditului, cu o competență profesională corespunzătoare, și să îndeplinească cerințele Codului privind conduita etică a auditorului intern.

Articolul 8

În realizarea obiectivelor sale, UCAAPI are următoarele atribuții principale:

a) elaborează, conduce și aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern și monitorizează la nivel național această activitate;

b) dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;

c) dezvoltă și implementează proceduri și metodologii uniforme, bazate pe standardele internaționale, inclusiv manualele de audit intern;

d) dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;

e) elaborează Codul privind conduita etică a auditorului intern; *) A se vedea Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 12 februarie 2004.

f) avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

g) dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activității de audit public intern și elaborează raportul anual, precum și sinteze, pe baza rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;

h) efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;

i) verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de către cele organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică a auditorului intern, prin evaluarea activității acestora și, în situația în care se constată nerespectarea reglementărilor, propune măsurile corective necesare îmbunătățirii activităților. Pentru faptele care constituie abateri disciplinare informează conducerea entității pentru aplicarea sancțiunilor în conformitate cu regulamentul intern de organizare;

j) stabilește cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern în entitățile publice locale;

k) îndrumă entitățile publice locale și structurile asociative în implementarea sistemului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern;

l) stabilește, în condițiile legii, pentru domeniile cadrului general de competențe profesionale, cunoștințele, abilitățile și valorile pe care o persoană trebuie să le dețină pentru exercitarea activității de audit public intern;

m) coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare a structurilor asociative ale autorităților publice locale, precum și sistemul de formare profesională a auditorilor interni din entitățile publice;

n) avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din entitățile publice;

o) cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarității activităților de audit public intern și audit public extern și a creșterii eficienței acestora, precum și cu alte autorități și instituții publice din România, cu respectarea independenței, funcțiilor și cerințelor specifice fiecărei profesii;

p) cooperează cu autoritățile și organizațiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană.

Articolul 9

(1) Instituțiile publice centrale care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mari de 2.000.000.000 de lei trebuie să constituie un comitet de audit intern pentru a acționa în vederea creșterii eficienței activității de audit public intern.

(2) Comitetul de audit intern cuprinde între 5 și 7 membri, numiți de conducătorul instituției publice centrale, și are următoarea componență:

a) auditori interni cu experiență de minimum 5 ani, 2-3 persoane;

b) specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de activitate al instituției publice sau în domeniile-suport: financiar-contabilitate, resurse umane, juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane;

c) conducătorul compartimentului de audit public intern.

(3) Auditorii interni nominalizați la alin. (2) lit. a) își desfășoară activitatea în alte instituții publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituției publice în cauză.

(4) Specialiștii nominalizați la alin. (2) lit. b) își desfășoară activitatea în cadrul instituției publice centrale și nu ocupă funcții de conducere.

(5) Echilibrul decizional în cadrul comitetului de audit intern se asigură prin cooptarea în număr egal a persoanelor nominalizate la alin. (2) lit. a) și b) .

(6) Comitetul de audit intern este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcția de președinte.

(7) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.

(8) Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit public intern din cadrul instituției publice centrale.

(9) Membrii comitetului de audit intern primesc o indemnizație de ședință stabilită în aceleași condiții ca indemnizația de ședință a membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern (CAPI); indemnizația se suportă din bugetul de stat, prin bugetul instituției publice centrale în cauză.

(10) Comitetul de audit intern se întrunește de două ori pe an, în ședințe ordinare, sau ori de câte ori este nevoie, în ședințe extraordinare, numai pentru realizarea atribuțiilor prevăzute la art. 10 lit. b) , d) și f) .

(11) La cererea conducătorului instituției publice centrale, președintele comitetului de audit intern va participa la ședințele managementului la vârf, pentru a exprima opinia comitetului cu privire la problemele supuse dezbaterii.

(12) Instituțiile publice care efectuează în cursul unui exercițiu bugetar cheltuieli mai mici de 2.000.000.000 de lei pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activității de audit intern.

Articolul 10

În realizarea obiectivelor sale, comitetul de audit intern are următoarele atribuții principale:

a) dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public intern;

b) analizează recomandările neînsușite de conducătorul entității publice sau de conducătorul entității aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, cauzele care au condus la această situație și emite un punct de vedere cu privire la consecințele neimplementării, pe care îl înaintează conducătorului entității publice, concomitent cu informarea UCAAPI;

c) avizează Carta auditului public intern;

d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduita etică a auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;

e) analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern;

f) avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea activității de audit public intern.

Articolul 11

Compartimentul de audit public intern se organizează astfel:

a) conducătorul instituției publice sau, în cazul altor entități publice, organul de conducere colectivă are obligația asigurării cadrului organizatoric și funcțional necesar desfășurării activității de audit public intern;

b) entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea activității de audit public intern utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entității organizatoare sau la nivelul structurii asociative, după caz; compartimentul de audit astfel constituit se organizează și funcționează potrivit prevederilor prezentei legi;

c) la instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate și se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanțelor;

d) la entitățile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite și efectuează în cursul exercițiului bugetar anterior cheltuieli mai mici de 5.000.000 de lei și nu au constituit un compartiment de audit public intern, activitatea de audit este realizată de către Ministerul Finanțelor, prin UCAAPI, pe bază de protocol de colaborare. Plafonul stabilit se actualizează anual cu indicele prețurilor de consum prin ordin al ministrului finanțelor și se afișează pe site-ul Ministerului Finanțelor;

e) conducătorul entității publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice stabilește și menține un compartiment funcțional de audit public intern, cu acordul entității publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entității respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entității publice care a decis aceasta.

Articolul 12

(1) Compartimentul de audit public intern se constituie distinct în subordinea directă a conducătorului entității sau a organului de conducere colectivă/colegială, după caz.

(2) Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entității/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitățile publice subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entități publice, numirea/destituirea se face cu avizul entității publice ierarhic superioare, în condițiile legii.

(3) Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activităților de audit.

(4) Compartimentul de audit public intern este dimensionat, ca număr de auditori interni, pe baza volumului de activitate, mărimii și complexității entității și a entităților aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea entității publice, ținând cont de atribuțiile și competențele prevăzute în actele de înființare, organizare și funcționare ale acesteia și având în vedere riscurile asociate activităților desfășurate de entitatea publică.

(5) Cu cel puțin 30 de zile lucrătoare înainte de emiterea deciziei privind modificarea compartimentului de audit public intern, reducerea numărului de posturi de auditori interni sau desființarea compartimentului, conducătorul entității informează UCAAPI și Curtea de Conturi a României.

(6) Compartimentul de audit public intern constituit la nivelul structurii județene cu personalitate juridică a structurii asociative a autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, precum și la nivelul altor structuri asociative de utilitate publică de interes general pentru administrația publică locală este dimensionat, ca număr de auditori, astfel încât să asigure realizarea activității de audit public intern la toate entitățile publice locale cuprinse în acordul de cooperare; cheltuielile ocazionate de organizarea și de funcționarea activității de audit public intern desfășurată în sistem de cooperare constituie obligații financiare rezultate din acordul de cooperare, care se suportă din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale semnatare ale acordului de cooperare, proporțional cu activitatea de audit public intern desfășurată.

(7) Funcția de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții ca activitate profesională orientată spre profit sau recompensă.

Articolul 13

Atribuțiile compartimentului de audit public intern sunt:

a) elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entități publice, cu avizul acesteia;

b) elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3 ani, și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;

d) informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității publice auditate, precum și despre consecințele acestora;

e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din activitățile sale de audit;

f) elaborează raportul anual al activității de audit public intern;

g) în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate;

h) verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în cauză.