(1) Nutriția animalelor, în înțelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură conversia optimă a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfășurarea normală a funcțiilor vitale și valorificarea potențialului de producție și reproducție al acestora.
(2) În sensul prezentei legi, activitățile privind nutriția animalelor se referă la:
a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea și valorificarea plantelor de nutreț;
b) fabricarea, comercializarea și utilizarea nutrețurilor combinate, precum și a altor preparate furajere din producția internă sau din import, destinate nutriției animalelor;
c) producerea și folosirea biopreparatelor furajere;
d) stabilirea rațiilor și normelor de furajare în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor.