(1) Entitatea centrală de stocare din România se poate constitui sub forma unei asociații, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare, prin asocierea dintre statul român, reprezentat de organul de specialitate al administrației publice centrale prevăzut la art. 34 alin. (5) sau, după caz, de un organ al administrației publice de specialitate, la propunerea autorității competente, și unul sau mai mulți operatori economici care au calitatea de titular al obligației de stocare, până la data de 31 decembrie 2023. Termenii și condițiile asocierii se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) În situația în care nu se va constitui în forma și în termenul prevăzute la alin. (1) , entitatea centrală de stocare din România se constituie ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului. Organizarea și funcționarea entității centrale de stocare din România se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente.
(3) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale entității centrale de stocare din România se va asigura din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
(4) Veniturile proprii ale entității centrale de stocare din România se constituie din tarife percepute pentru prestarea de servicii necesare îndeplinirii obligațiilor de stocare delegate din partea titularilor obligațiilor de stocare, precum și din vânzarea stocurilor petroliere.
(5) Metodologia stabilirii tarifelor prevăzute la alin. (4) se aprobă prin decizie a conducerii entității centrale de stocare din România, cu avizul autorității competente și cu cel al Ministerului Finanțelor.
(6) Cuantumul tarifelor aferente veniturilor proprii se aprobă prin decizie a conducerii entității centrale de stocare din România, cu avizul autorității competente.