(1) Auditorul financiar care auditează situațiile financiare anuale ale unei instituții financiare nebancare înscrise în Registrul special trebuie să informeze Banca Națională a României de îndată ce, în exercitarea atribuțiilor sale, a luat cunoștință de orice act sau fapt în legătură cu activitatea instituției financiare nebancare, act sau fapt care:
a) constituie o încălcare gravă a legii și/sau a reglementărilor ori a actelor emise în aplicarea acesteia, prin care sunt stabilite condițiile de desfășurare a activității instituției financiare nebancare;
b) este de natură să afecteze capacitatea instituției financiare nebancare de a funcționa în continuare;
c) poate conduce la un refuz din partea auditorului financiar de a-și exprima opinia asupra situațiilor financiare anuale ale instituției financiare nebancare sau la exprimarea de către acesta a unei opinii cu rezerve.
(2) În cazul instituțiilor financiare nebancare înscrise doar în Registrul general, auditorul financiar are numai obligația prevăzută la alin. (1) lit. a) .
(3) Îndeplinirea cu bună-credință de către auditorul financiar a obligației de a informa Banca Națională a României nu constituie o încălcare a obligației de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia potrivit legii, și nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia.