(1) Evaluarea și monitorizarea aplicării Programului național de securitate a aviației civile se realizează în cadrul Programului de control al calității în domeniul securității aviației civile prin audit de securitate în domeniul aviației civile.
(2) Controlul calității în domeniul securității aviației civile include următoarele proceduri:
a) auditul de securitate;
b) inspecții;
c) expertize;
d) teste.
(3) Auditul de securitate în domeniul aviației civile se execută de auditori autorizați în acest scop de autoritatea competentă, denumiți în continuare auditori de securitate.
(4) Procedurile prevăzute la alin. (2) lit. b)-d) se realizează de către personalul cu atribuții specifice al autorității competente, pe baza unui mandat.
(5) Pot fi autorizate ca auditori de securitate și beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta lege persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) sunt persoane care au sau au avut calitatea de angajat în serviciile specifice de securitate privind aviația civilă ale operatorilor de transport aerian, ale aeroporturilor, ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și ale unor instituții publice de autoritate;
b) au absolvit cu diplomă un institut de învățământ superior;
c) au vechime în domeniul aeronautic de minimum 5 ani.
(6) Auditorii de securitate autorizați sunt evidențiați în Tabelul auditorilor de securitate a aviației civile, care este făcut public și actualizat de autoritatea competentă.
(7) Auditorul de securitate nu poate participa la efectuarea unui audit de securitate la entitatea la care este angajat sau cu care are relații economice contractuale.