(1) Persoanele cu handicap care părăsesc centrele rezidențiale publice și beneficiază de măsuri de dezinstituționalizare și de integrare în comunitate, cu excepția măsurilor de protecție de tip servicii de locuire asistată în comunitate pentru viață independentă, pot primi un beneficiu de tranziție, în valoare maximă a două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, acordate de către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, pentru plata unor servicii la pregătirea și la transferul dintr-un centru rezidențial în comunitate, inclusiv în situații de urgență sau criză survenite în primele 12 luni de la dezinstituționalizare, în baza evaluării nevoilor individuale de viață în comunitate, efectuată de serviciile de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap.
(2) Beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul de stat, în baza solicitării fundamentate a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, potrivit necesarului transmis de direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv ale sectoarelor municipiului București, sau din fonduri externe nerambursabile.
(3) Procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul de tranziție prevăzut la alin. (1) sunt reglementate în anexa nr. 1 la Legea nr. 7/2023 , cu completările ulterioare.
(4) Pentru persoana cu handicap aflată în risc de instituționalizare, procedura de acordare a plăților, precum și situațiile de suspendare, modificare și încetare a dreptului la beneficiul pentru locuire se stabilesc potrivit art. 20² alin. (3) .