(1) Strategia energetică națională definește obiectivele sectorului gazelor naturale pe termen mediu și lung și modalitățile de realizare a acestora, în condițiile asigurării unei dezvoltări durabile a economiei naționale. Strategia energetică se elaborează de ministerul de resort și se aprobă de Guvern, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri.
(2) Politica energetică, urmărind direcțiile stabilite prin strategia energetică, este elaborată de ministerul de resort, pe baza programului de guvernare, pentru un interval de timp mediu și cu considerarea evoluțiilor probabile pe termen lung, cu consultarea organizațiilor neguvernamentale, a partenerilor sociali și a reprezentanților mediului de afaceri, având în vedere, în principal:
a) constituirea cadrului instituțional corespunzător, prin stabilirea organismelor și a autorității competente pentru realizarea acestei politici;
b) asigurarea securității în aprovizionarea cu gaze naturale;
c) prognozarea importurilor și a exporturilor de gaze naturale;
d) elaborarea programelor de dezvoltare în sectorul gazelor naturale;
e) asigurarea protecției mediului;
f) creșterea eficienței economice și/sau energetice în producția, înmagazinarea, transportul, distribuția și utilizarea gazelor naturale;
g) stimularea dezvoltării capacităților de înmagazinare a gazelor naturale, a capacităților de injecție/extracție din depozite și a constituirii stocurilor strategice;
h) precizarea liniilor directoare privind cercetarea și dezvoltarea specifice sectorului gazelor naturale și promovarea tehnologiilor avansate în domeniu;
i) dezvoltarea cooperării internaționale.
(3) Guvernul, ministerul de resort și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor politicii energetice prevăzute la alin. (2) și examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.