(1) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) , b) și d) nu interzic sau nu pun condiții nerezonabile ori care sunt restrictive în mod nejustificat în ceea ce privește acordarea de asistență sau schimbul de informații, în domeniul de aplicare al prezentei legi, cu autoritățile competente din statele membre.
(2) Autoritățile și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) , b) și d) nu refuză o cerere de asistență în domeniul de aplicare al prezentei legi pe motiv că:
a) cererea implică și aspecte fiscale;
b) dreptul intern impune entităților raportoare să păstreze secretul sau confidențialitatea, cu excepția acelor cazuri în care se aplică prevederile art. 9 alin. (3) ;
c) există o anchetă, o investigație sau o procedură în curs de desfășurare, cu excepția cazului în care asistența ar împiedica ancheta, investigația sau procedura în cauză;
d) natura sau statutul autorității competente solicitante cu atribuții similare este diferit de cel al autorității sau instituției competente căreia i se adresează solicitarea.