În condițiile prezentei ordonanțe, străinilor li se poate acorda una dintre următoarele forme de protecție:
a) statutul de refugiat;
b) protecție umanitară condiționată;
c) protecție umanitară temporară.
OG 102/2000 · 6 articole
Articolul 2
(1) Statutul de refugiat se poate acorda la cerere străinului care, în urma unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe considerente de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării sale de origine și care nu poate primi sau, ca urmare a acestei temeri, nu dorește protecția acestei țări.
(2) Prin termenul țară de origine, în cazul unei persoane care deține mai multe cetățenii, se înțelege fiecare țară al cărei cetățean este, iar în cazul unei persoane fără cetățenie, țara în care acesta își are domiciliul.
Articolul 3
(1) Statutul de refugiat se acordă, la cerere, și soției sau, după caz, și soțului, precum și copiilor minori, cu excepția cazurilor în care persoanele respective se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 4.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai în cazul căsătoriilor încheiate de persoana căreia i s-a recunoscut statutul de refugiat în temeiul art. 2 alin. (1) înainte de intrarea pe teritoriul României.
Articolul 4
Nu se acordă statutul de refugiat străinului care:
a) a comis o infracțiune contra păcii și omenirii ori o infracțiune la care se referă convențiile internaționale la care România este parte;
b) a comis o infracțiune gravă de drept comun în afara României înainte de a fi admis pe teritoriul acesteia ca refugiat;
c) a comis fapte care sunt contrare scopurilor și principiilor enunțate în Carta Organizației Națiunilor Unite.
Articolul 5
Protecția umanitară condiționată se poate acorda străinului care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) și cu privire la care există motive serioase să se creadă că, dacă va fi returnat în țara de origine, riscă să sufere o vătămare a drepturilor sale constând în: 1. condamnarea la pedeapsa cu moartea sau executarea unei astfel de pedepse; sau 2. tortură, tratamente sau pedepse inumane ori degradante; sau 3. o amenințare serioasă, individuală, la adresa vieții sau integrității, ca urmare a violenței generalizate în situații de conflict armat intern sau internațional, dacă solicitantul face parte din populația civilă.
Articolul 6
(1) În perioade de conflicte armate, în care România nu este angajată, se poate acorda protecție umanitară temporară persoanelor care provin din zonele de conflict.
(2) Guvernul stabilește măsurile și perioada pentru care se acordă protecția prevăzută la alin. (1).