Drepturile și obligațiile refugiaților și ale persoanelor care au dobândit o formă de protecție

(1) Acordarea statutului de refugiat sau a unei alte forme de protecție conferă beneficiarului următoarele drepturi:

a) să rămână pe teritoriul României și să obțină documentele corespunzătoare pentru dovedirea identității și pentru trecerea frontierei de stat. Au dreptul la document pentru trecerea frontierei de stat numai refugiații și persoanele cărora li s-a acordat protecție umanitară condiționată;

b) să își aleagă locul de reședință și să circule liber, în condițiile stabilite de lege pentru străin;

c) să fie angajat de persoane fizice sau juridice, să exercite activități nesalarizate, să exercite profesiuni libere, să efectueze acte și fapte de comerț, precum și alte acte juridice, în condițiile legii;

d) să își transfere bunurile pe care le-a introdus în România pe teritoriul unei alte țări, în vederea reinstalării;

e) să beneficieze de tratamentul cel mai favorabil de lege pentru cetățenii străini, în ceea ce privește dobândirea proprietăților mobiliare și imobiliare;

f) să beneficieze de protecția proprietății intelectuale în condițiile stabilite de lege;

g) să beneficieze de asigurări sociale, ajutor social și asigurări sociale de sănătate, în condițiile legii;

h) acces la toate formele de învățământ, în condițiile legii;

i) să beneficieze de un tratament egal cu cel acordat cetățenilor români în ceea ce privește libertatea de a practica propria religie și de instruire religioasă a copiilor săi;

j) să beneficieze de dreptul la protecție a datelor personale și a oricăror alte detalii în legătură cu cazul său;

k) să beneficieze de dreptul la asociere în ceea ce privește asociațiile cu scop apolitic și nelucrativ și sindicatele profesionale, în condițiile prevăzute de lege pentru străin;

l) să aibă acces liber la instanțele de judecată și la asistența administrativă;

m) să nu fie expulzat sau returnat, cu excepția cazurilor impuse de rațiuni de siguranță națională sau de ordine publică, iar atunci când se dispun aceste măsuri, cel în cauză să nu poată fi trimis în teritorii unde viața sau libertatea i-ar fi amenințată, pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinii politice;

n) să primească, la cerere, în limitele disponibilităților financiare ale statului, un ajutor rambursabil stabilit la nivelul unui salariu minim brut pe țară, pentru o perioadă de maximum 6 luni, dacă, din motive obiective, este lipsit de mijloacele de existență necesare. Pentru motive bine întemeiate acest ajutor poate fi prelungit pentru încă o perioadă de cel mult 3 luni.

(2) Minorii neînsoțiți care nu au împlinit vârsta de 18 ani beneficiază de aceeași protecție oferită, în condițiile legii, minorilor români aflați în dificultate.

(3) Fondurile bănești necesare în vederea acordării ajutorului rambursabil prevăzut la alin. (1) lit. n) sunt asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

a) să respecte Constituția României, legile și celelalte acte normative emise de autoritățile române;

b) să aibă o conduită corectă și civilizată, să respecte măsurile stabilite de organele române competente în materie de refugiați și să răspundă la solicitările acestora;

c) să evite provocarea oricăror stări conflictuale sau incidente cu populația ori comiterea unor fapte ce pot intra sub incidența legii penale;

d) să se supună regulilor privind regimul juridic al străinilor, în măsura în care legea nu dispune altfel.

(1) Persoana care a dobândit o formă de protecție are obligația să ramburseze ajutorul primit potrivit art. 24 alin. (1) lit. n), dacă a realizat venituri care permit acest lucru, fără a fi afectată întreținerea sa și a familiei sale.

(2) Sumele rambursate se fac venit la bugetul de stat.