Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 2 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 8 Ministerul Transporturilor și Infrastructurii este autoritatea competentă pentru aplicarea acordurilor și convențiilor internaționale, bilaterale sau multilaterale, din domeniul transporturilor rutiere, la care România sau Uniunea Europeană este parte.
2. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 9 (1) Pentru a avea acces la ocupația de operator de transport rutier, întreprinderile trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la art. 3 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului. (2) Prevederile alin. (1) se aplică întreprinderilor care efectuează exclusiv operațiuni de transport rutier internațional contra cost, întreprinderilor care efectuează exclusiv operațiuni de transport rutier național contra cost și întreprinderilor care efectuează atât operațiuni de transport internațional, cât și operațiuni de transport rutier național contra cost cu ajutorul unor autovehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată depășește 2,5 tone. (3) Până la data de 21 mai 2022 dispozițiile prezentei ordonanțe privind accesul la ocupația de operator de transport rutier nu se aplică întreprinderilor de transport rutier de mărfuri care desfășoară operațiuni de transport național și/sau internațional cu ajutorul unor autovehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată depășește 2,5 tone, dar nu mai mult de 3,5 tone.
3. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 10 (1) Întreprinderile se autorizează pentru accesul la ocupația de operator de transport rutier prin înregistrare în Registrul electronic național al operatorilor de transport rutier, păstrat și gestionat de autoritatea competentă. (2) Datele care se înscriu în Registrul electronic național al operatorilor de transport rutier conțin cel puțin informațiile prevăzute la art. 16 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009. (3) Modalitățile privind completarea și gestionarea registrului prevăzut la alin. (1), precum și actualizarea datelor aferente operatorilor de transport rutier se stabilesc de către autoritatea competentă prin norme.
4. La articolul 11, litera c) se abrogă.
5. Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 12 (1) În vederea respectării cerinței privind competența profesională, întreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să desemneze o persoană fizică în funcția de manager de transport în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009; managerul de transport să fie titular al certificatului de competență profesională obținut în conformitate cu prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, în baza pregătirii profesionale inițiale, urmată de o examinare, în condițiile stabilite de către autoritatea competentă prin norme. (2) În cazul în care o întreprindere nu îndeplinește cerința privind competența profesională în condițiile prevăzute la alin. (1), aceasta poate desemna o persoană fizică care să îndeplinească condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009. (3) În calitate de manager de transport, persoana fizică menționată la alin. (2) poate să conducă activitățile de transport a cel mult patru întreprinderi diferite, efectuate cu ajutorul unui parc auto cu o capacitate maximă combinată de 50 de vehicule. (4) Deținătorii de certificate de competență profesională au obligația de a urma cursuri pentru pregătirea profesională periodică în domeniile enumerate în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, la intervale de cel mult 10 ani, care se finalizează printr-o evaluare privind actualizarea cunoștințelor, în condițiile stabilite de către autoritatea competentă prin norme. (5) Deținătorii de certificate de competență profesională care nu au mai condus o întreprindere de transport rutier de marfă sau o întreprindere de transport rutier de persoane în ultimii 5 ani au obligația de a urma cursuri de pregătire profesională periodică, care se finalizează printr-o evaluare privind actualizarea cunoștințelor, în condițiile stabilite de către autoritatea competentă prin norme. (6) În vederea actualizării cunoștințelor pe care le dețin, managerii de transport au obligația să urmeze cursuri pentru pregătirea profesională continuă, care se finalizează printr-o evaluare privind actualizarea cunoștințelor, în condițiile stabilite de către autoritatea competentă prin norme. (7) Orice modificare intervenită în legătură cu managerul de transport desemnat, de natură să afecteze respectarea cerinței privind competența profesională, se comunică autorității competente de către operatorul de transport rutier în maximum 15 zile de la data când a intervenit modificarea.
6. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 13 În vederea respectării cerinței de a avea un sediu real și stabil pe teritoriul României, întreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să aibă un sediu situat pe teritoriul României în incinta căruia își păstrează originalele principalelor sale documente de lucru, indiferent dacă acestea sunt în format electronic sau în orice alt format, în special contractele sale de transport, documentele referitoare la vehiculele aflate la dispoziția întreprinderii, documentele contabile, documentele de gestionare a personalului, contractele de muncă, documentele privind asigurările sociale, documentele conținând date referitoare la operațiunile de transport alocate conducătorilor auto și la detașarea acestora, documentele conținând date referitoare la cabotaj, la durata de conducere și perioadele de repaus și orice alt document la care inspectorii din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, denumit în continuare I.S.C.T.R., trebuie să aibă acces, în scopul verificării respectării de către întreprindere a condițiilor prevăzute de prezenta ordonanță; b) să organizeze activitatea parcului său de vehicule în așa fel încât să se asigure că vehiculele aflate la dispoziția întreprinderii și folosite în transportul internațional se întorc la unul dintre centrele operaționale din România în termen de opt săptămâni de la plecarea din acesta; c) să fie înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului; d) să fie supusă impozitului pe profit/impozitului pe venit și, după caz, să aibă un cod de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care întreprinderii i se aplică dispozițiile art. 316 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare; e) să dispună de unul sau mai multe vehicule care sunt înmatriculate sau puse în circulație și autorizate pentru utilizare în România, indiferent dacă toate vehiculele respective se află în proprietatea sa sau sunt deținute în temeiul unui contract de vânzare în rate, de închiriere sau de leasing; f) să își desfășoare efectiv și în permanență activitățile administrative și comerciale cu ajutorul echipamentelor și instalațiilor corespunzătoare la sediul situat în România, potrivit lit. a), și să își gestioneze operațiunile de transport efectiv și permanent utilizând vehiculele prevăzute la lit. g) cu ajutorul echipamentelor tehnice corespunzătoare situate în România; g) să aibă la dispoziție în permanență și în mod obișnuit un număr de vehicule care respectă condițiile prevăzute la lit. e) și de conducători auto al căror loc de staționare obișnuit se află la un centru operațional din România; în ambele cazuri numărul acesta este proporțional cu volumul operațiunilor de transport efectuate de întreprindere.
7. Articolul 14 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 14 (1) În vederea respectării cerinței privind buna reputație, întreprinderea și managerul de transport al acesteia trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) întreprinderea și/sau managerul de transport al acesteia nu au/a fost condamnați/condamnat(ă) sau sancționați/sancționat(ă) conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009; b) întreprinderea și/sau managerul de transport și-au/și-a pierdut buna reputație pentru încălcările grave prevăzute în anexa nr. IV la Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, fiind declarați/ declarat(ă) inapți/inapt(ă) conform art. 14 din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, și a intervenit reabilitarea. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), întreprinderea/ managerul de transport se consideră reabilitată/reabilitat după o perioadă de cel puțin un an de la data pierderii bunei reputații și numai după ce managerul de transport face dovada că a promovat un examen referitor la domeniile enumerate în partea I din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, pentru redobândirea certificatului de pregătire profesională. (3) Până la luarea măsurii de reabilitare în conformitate cu prevederile alin. (2), certificatul de competență profesională al managerului de transport declarat inapt își pierde valabilitatea în toate statele membre. (4) I.S.C.T.R. elaborează procedura administrativă privind pierderea bunei reputații a întreprinderii/managerului de transport, prevăzută la art. 6 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, care se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, avându-se în vedere cel puțin următoarele: a) efectuarea unei verificări la sediul întreprinderii; b) analiza sancțiunilor aplicate întreprinderii/managerului de transport.
8. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 15 (1) În vederea respectării cerinței privind capacitatea financiară, întreprinderea trebuie să îndeplinească următoarele condiții: a) să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor financiar/expert independent, că dispune în fiecare an de capital și rezerve în valoare totală de cel puțin 9.000 EUR, pentru primul autovehicul utilizat, de 5.000 EUR pentru fiecare autovehicul suplimentar sau combinație suplimentară de vehicule utilizat(ă) cu o masă maximă autorizată care depășește 3,5 tone și de 900 EUR pentru fiecare autovehicul suplimentar sau combinație suplimentară de vehicule utilizat(ă), cu o masă maximă autorizată care depășește 2,5 tone, dar nu depășește 3,5 tone; b) să demonstreze, pe baza conturilor anuale certificate de un auditor financiar/expert independent, că dispune în fiecare an de capital și rezerve în valoare totală de cel puțin 1.800 EUR pentru primul vehicul utilizat și de 900 EUR pentru fiecare vehicul suplimentar utilizat, în cazul întreprinderilor care exercită ocupația de operator de transport rutier de mărfuri numai cu ajutorul unor autovehicule sau combinații de vehicule a căror masă maximă autorizată depășește 2,5 tone, dar nu depășește 3,5 tone; c) întreprinderea și/sau managerul de transport al acesteia să nu fie în stare de faliment, în situație de insolvență fără a avea un plan de reorganizare aprobat, în stare de dizolvare sau de lichidare, potrivit legii. (2) În situația în care întreprinderea nu dovedește deținerea capitalului și rezervelor financiare în condițiile prevăzute la alin. (1), aceasta poate demonstra îndeplinirea capacității financiare printr-un certificat, cum ar fi o garanție bancară sau o asigurare, inclusiv o asigurare de răspundere profesională eliberată de una sau mai multe bănci sau alte instituții financiare, inclusiv societăți de asigurare. (3) În lipsa conturilor anuale certificate, prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru anul înregistrării unei întreprinderi, o întreprindere poate demonstra respectarea cerinței privind capacitatea financiară printr-un certificat, cum ar fi o garanție bancară, un document eliberat de o instituție financiară care stabilește accesul la credit în numele întreprinderii sau o asigurare, inclusiv o asigurare de răspundere profesională eliberată de una sau mai multe bănci sau alte instituții financiare, inclusiv societăți de asigurare.
9. Articolul 16 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 16 (1) Verificarea îndeplinirii de către operatorul de transport rutier a condițiilor care au stat la baza eliberării licenței de transport/licenței comunitare, respectiv a îndeplinirii de către întreprinderea de transport rutier în cont propriu a condițiilor care au stat la baza eliberării certificatului de transport în cont propriu se efectuează la sediul acestora, cel puțin o dată la 5 ani și, motivat, ori de câte ori se impune, în condițiile legii. (2) Verificarea periodică prevăzută la alin. (1) se efectuează cu prioritate la sediul operatorilor de transport rutier/ întreprinderilor de transport rutier în cont propriu care prezintă risc crescut, conform art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009.
10. Articolul 21 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 21 Certificatul de transport în cont propriu se acordă de către autoritatea competentă întreprinderilor care respectă cerințele privind buna reputație și competența profesională, prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 12 și 14.
11. La articolul 25, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Transportul rutier contra cost se poate efectua în afara spațiului Uniunii Europene cu un ansamblu de vehicule doar în condițiile în care semiremorca/remorca este înmatriculată în conformitate cu prevederile acordurilor și convențiilor internaționale la care Uniunea Europeană sau România este parte, după caz.
11¹. După articolul 25 se introduce un nou articol, art. 25¹, cu următorul cuprins:Articolul 25¹ (1) Prin derogare de la prevederile art. 25 alin. (1) și (2), transportul rutier național contra cost de mărfuri și transportul rutier internațional contra cost de mărfuri între România și celelalte state membre ale Uniunii Europene se pot efectua de către operatorii de transport rutier români și cu vehicule închiriate, înmatriculate sau puse în circulație în conformitate cu legislația altui stat membru din Uniunea Europeană, în aceleași condiții ca în cazul vehiculelor deținute în proprietate, cu respectarea următoarelor condiții: a) vehiculul închiriat să fie înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația oricărui stat membru din Uniunea Europeană și, după caz, să fie utilizat în conformitate cu regulamentele (CE) nr. 1.071/2009 și (CE) nr. 1.072/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului; b) contractul să se refere numai la închirierea unui vehicul fără conducător auto și să nu fie însoțit de un contract de servicii încheiat cu același operator de transport rutier care să cuprindă conducători auto sau personal de însoțire; c) vehiculul închiriat să fie în mod exclusiv la dispoziția operatorului de transport rutier care îl utilizează pe durata contractului de închiriere; d) vehiculul închiriat să fie condus de personalul operatorului de transport rutier care îl utilizează; e) vehiculul închiriat să dețină copie conformă a licenței comunitare eliberate de autoritatea competentă, cu valabilitate pe durata contractului de închiriere, prin derogare de la prevederile art. 24 alin. (3). În sensul prezentului articol, prin vehicul închiriat se înțelege orice autovehicul, remorcă, semiremorcă sau combinație de vehicule destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri care, în schimbul unei plăți și pentru o perioadă determinată, este pusă la dispoziția unui operator de transport rutier care efectuează transport rutier de mărfuri contra cost, în temeiul unui contract cu întreprinderea care pune la dispoziție autovehiculul, remorca, semiremorca sau combinația de vehicule. (2) Dovada respectării condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) se face prin: a) prezentarea de către conducătorul auto al vehiculului închiriat, pe suport hârtie sau în format electronic, a contractului de închiriere sau a unui extras din respectivul contract, certificat pentru conformitate, care să menționeze în special numele locatorului, numele locatarului, data și durata contractului și datele de identificare a vehiculului, și a copiei conforme a licenței comunitare pentru vehiculul închiriat, în original, copia conformă trebuind să existe în original la bordul vehiculului; b) conducătorul auto al vehiculului închiriat este angajat al operatorului de transport rutier care utilizează respectivul vehicul. (3) Utilizarea de către același operator de transport rutier român a vehiculului închiriat, înmatriculat sau pus în circulație în alt stat membru din Uniunea Europeană este permisă pentru o perioadă de maximum două luni consecutive într-un an calendaristic dat. (4) În cazul prevăzut la alin. (3), durata contractului de închiriere nu trebuie să depășească perioada de două luni. (5) Numărul maxim permis de vehicule închiriate, înmatriculate sau puse în circulație în conformitate cu legislația altui stat membru din Uniunea Europeană, care pot fi utilizate de către un operator de transport rutier român, este de 25% din parcul de vehicule de marfă deținut cu orice titlu de acesta, în temeiul art. 5 alin. (1) lit. g) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, calculat la data la care operatorul de transport rutier începe să utilizeze vehiculul închiriat. (6) În cazul unui operator de transport rutier care deține un parc auto cu un număr de vehicule mai mare de unu și mai mic de patru, acestuia i se permite să utilizeze cel puțin un astfel de vehicul. (7) Numărul de înmatriculare al vehiculului închiriat, înmatriculat sau pus în circulație în conformitate cu legislația unui alt stat membru din Uniunea Europeană, utilizat de o întreprindere care efectuează transport rutier contra cost de mărfuri, este introdus în registrul electronic național al operatorilor de transport rutier. (8) Prelucrarea datelor privind numărul de înmatriculare al vehiculului închiriat respectă cerințele privind informațiile menționate la art. 16 alin. (2) lit. g) din Regulamentul (CE) nr. 1.071/2009, astfel cum se specifică la art. 16 alin. (2) al treilea și al cincilea paragraf, precum și la art. 16 alin. (3) și (4) din regulamentul respectiv. (9) Datele privind numărul de înmatriculare al vehiculului închiriat sunt accesibile autorităților competente în timpul controalelor în trafic. (10) În scopul facilitării punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului articol și pentru asigurarea asistenței rapide în relația cu autoritățile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene se desemnează Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. ca punct național responsabil cu schimbul de informații cu respectivele autorități. (11) Schimbul de informații menționat la alin. (10) se realizează prin intermediul Registrului european al întreprinderilor de transport rutier, astfel cum se specifică în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/480 al Comisiei. (12) Informațiile furnizate Autorității Rutiere Române - A.R.R. de către autoritățile competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene sunt utilizate numai în scopurile pentru care au fost solicitate, iar prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează numai în scopul respectării dispozițiilor prezentului articol și respectă Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului. (13) Cooperarea și asistența administrativă reciprocă se furnizează de Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. autorităților competente din celelalte state membre ale Uniunii Europene cu titlu gratuit. (14) O solicitare de informații nu împiedică autoritățile competente să ia măsuri în conformitate cu dreptul Uniunii și cu legislația națională aplicabilă pentru a investiga și a preveni presupusele încălcări ale normelor stabilite în prezentul articol.
12. Articolul 27 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 27 (1) Operațiunile de transport rutier de mărfuri contra cost în regim de cabotaj se efectuează în conformitate cu prevederile art. 8 și 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009. (2) Prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 1.072/2009 se aplică și în cazul segmentelor rutiere inițiale sau finale efectuate pe teritoriul României de operatorii de transport rutier de mărfuri nerezidenți, în cadrul unor operațiuni de transport combinat între România și un alt stat membru al Uniunii Europene. (3) Operatorii de transport rutier de mărfuri nerezidenți nu pot să efectueze pe teritoriul României operațiuni de cabotaj cu același vehicul sau, în cazul unei combinații cuplate de vehicule, cu autovehiculul aceluiași vehicul, pentru o perioadă de patru zile ulterioară încheierii operațiunii de cabotaj din România. (4) Se consideră că operațiunile de cabotaj efectuate în România de către un operator de transport rutier de mărfuri nerezident respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 și ale prezentei ordonanțe numai dacă operatorul de transport rutier de mărfuri care le efectuează poate prezenta dovezi clare privind transportul internațional care a precedat respectivele operațiuni de cabotaj, precum și privind fiecare operațiune ulterioară de cabotaj efectuată. În cazul în care vehiculul s-a aflat pe teritoriul României în perioada de patru zile precedentă transportului internațional, operatorul de transport rutier de mărfuri nerezident prezintă dovezi clare și cu privire la toate operațiunile care au fost desfășurate în perioada respectivă. (5) Dovezile prevăzute la alin. (4) se prezintă sau se transmit inspectorilor din cadrul I.S.C.T.R., la cerere și pe durata controlului în trafic. Acestea pot fi prezentate sau transmise electronic, utilizându-se un format structurat modificabil care poate fi folosit direct de computere pentru stocare sau procesare, cum ar fi scrisoarea electronică de trăsură (e-CMR) în temeiul Protocolului adițional de la Geneva la Convenția privind Contractul de transport internațional rutier de mărfuri (CMR) cu privire la scrisoarea electronică de trăsură din 20 februarie 2008, la care România a aderat prin Legea nr. 29/2019 pentru aderarea României la Protocolul adițional privind scrisoarea electronică de însoțire, adoptat la Geneva la 20 februarie 2008, la Convenția referitoare la contractul de transport rutier internațional de mărfuri pe șosele (CMR), încheiată la Geneva la 19 mai 1956. În cursul controlului în trafic, conducătorul auto are permisiunea de a contacta sediul central, managerul de transport sau orice altă persoană sau entitate pentru a furniza, înainte de terminarea controlului în trafic, oricare dintre dovezile prevăzute la alin. (4).
13. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 29 Operațiunile de transport rutier de mărfuri contra cost în regim de cabotaj efectuate de către operatorii de transport rutier din țările din afara Uniunii Europene sunt interzise dacă acordurile și convențiile bilaterale sau internaționale din domeniul transporturilor rutiere la care Uniunea Europeană sau România este parte nu prevăd altfel.
14. La articolul 32, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Transportul rutier internațional contra cost de mărfuri între România și statele din afara Uniunii Europene se efectuează conform prevederilor prezentei ordonanțe, ale normelor metodologice de punere în aplicare a acesteia, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România sau, după caz, Uniunea Europeană este parte.
15. La articolul 44, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2) Transportul rutier internațional contra cost de persoane între România și statele din afara Uniunii Europene se efectuează pe baza prevederilor prezentei ordonanțe și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România sau, după caz, Uniunea Europeană este parte.
16. După articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 46¹, cu următorul cuprins:Articolul 46¹ Măsurile de aplicare a dispozițiilor privind detașarea conducătorilor auto, prevăzute în anexa nr. 31 partea A la secțiunea 2 din Acordul comercial și de cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, denumit în continuare Acordul UE-UK, încălcările cu caracter contravențional ale acestor dispoziții, precum și sancțiunile contravenționale aplicabile în cazul constatării încălcărilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
16¹. La articolul 67, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Examinările prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează de către o comisie de examinare, formată din trei membri, specialiști în domeniul transporturilor rutiere, nominalizați astfel: un membru din cadrul autorității competente și doi membri din cadrul unității din subordinea acesteia cu atribuții în autorizarea operatorilor de transport rutier.
16². La articolul 67, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3¹), cu următorul cuprins:(3¹) Nominalizarea membrilor comisiei de examinare prevăzute la alin. (3) se realizează în baza îndeplinirii unor criterii de performanță specifice și de pregătire profesională, în condițiile stabilite de autoritatea competentă prin norme.
17. La articolul 85, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) Încălcările prevăzute la alin. (1) cu caracter contravențional se clasifică în 4 categorii, după cum urmează: a) cele mai grave încălcări; b) încălcări foarte grave; c) încălcări grave; d) încălcări minore.