Dispoziții generale

(1) Bunurile de orice fel intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului se valorifică în condițiile prezentei ordonanțe de către Agenția Națională de Administrare Fiscală prin organele de valorificare abilitate, dacă prin lege nu se prevede altfel.

(1¹) Bunurile intrate în proprietatea privată a statului care nu se află pe teritoriul României se valorifică de către Ministerul Afacerilor Externe.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile care nu îndeplinesc condițiile legale de comercializare.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (2) vor fi distruse pe cheltuiala persoanelor fizice ori juridice de la care au fost confiscate sau a deținătorului, în cazul în care acestea nu pot fi identificate. Distrugerea se va efectua în prezența și cu confirmarea prin semnătură a unei comisii de preluare și distrugere formate din reprezentanți ai deținătorului, ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, ai organului de valorificare, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice.

(4) Distrugerea drogurilor, precursorilor, substanțelor dopante, medicamentelor, materialelor consumabile de utilitate medicală, materialelor de natura obiectelor de inventar medicale și a aparaturii medicale, substanțelor toxice, materialelor radioactive și a precursorilor de explozivi reglementați confiscați se efectuează în condițiile prevăzute în legile speciale care reglementează regimul acestor substanțe.

(5) Bunurile dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală se distrug în prezența și cu confirmarea comisiei de preluare și distrugere prevăzute la alin. (3) .

(6) Convocarea comisiei de preluare și distrugere se face de către deținător.

(7) În cazul bunurilor prevăzute la alin. (5) , care fac obiectul prevederilor Legii nr. 344/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, cheltuielile de distrugere urmează regimul stabilit prin această lege.

În înțelesul prezentei ordonanțe, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(1) Bunurile confiscate sau neridicate în orice procedură judiciară trec în proprietatea privată a statului în temeiul unei încheieri emise de judecătorul de cameră preliminară sau al unei hotărâri judecătorești definitive ori, după caz, definitive și irevocabile.

(2) În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor pe bază de proces-verbal, titlul de proprietate îl constituie însuși procesul-verbal de contravenție, în cazul în care acesta nu a fost contestat în termenul legal sau dacă a fost contestat și contestația a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

(3) Bunurile mobile aflate la organele de valorificare sau la deținător, pentru care s-a dispus restituirea prin încheierea judecătorului de cameră preliminară sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, se restituie proprietarului sau persoanei îndreptățite. În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor pe bază de proces-verbal, pentru care s-a dispus restituirea, eventualele cheltuieli de restituire sunt în sarcina organelor care au dispus măsura confiscării.

(4) În vederea restituirii bunurilor menționate la alin. (3) , organul de valorificare sau, după caz, deținătorul va proceda la notificarea proprietarului sau a persoanei îndreptățite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5) În situația în care notificarea prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire nu s-a putut realiza, deținătorul va proceda la notificarea prin intermediul executorului judecătoresc ori la afișarea comunicării la domiciliul sau la sediul proprietarului ori al persoanei îndreptățite.

(6) Operațiunea de afișare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puțin un martor. Atunci când proprietarul sau persoana îndreptățită își are domiciliul sau sediul în altă localitate decât cea în care se află sediul deținătorului, la solicitarea acestuia, procedura de afișare prevăzută la alin. (5) se poate realiza și prin intermediul instituției corespondente de la domiciliul sau sediul proprietarului ori al persoanei îndreptățite.

(7) Bunurile menționate la alin. (3) se consideră abandonate dacă proprietarul sau persoana îndreptățită nu se prezintă pentru a le ridica în termen de 3 luni de la data la care a fost notificată de către deținător.

(8) Dispozițiile alin. (4)-(7) nu se aplică în cazul în care prin dispoziții legale se prevede un alt termen de restituire a bunurilor sau o altă procedură de notificare.

(9) Încheierea judecătorului de cameră preliminară sau hotărârea judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă se comunică de îndată deținătorului, în vederea notificării proprietarului sau persoanei îndreptățite.