Articolul VIII

1. La articolul 1 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care înregistrează obligații fiscale în sumă totală mai mare de 300 milioane lei, perioada de eșalonare poate fi de până la 7 ani.

2. La articolul 2, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2) În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, asocierile fără personalitate juridică care, potrivit legii, au calitatea de contribuabil sunt asimilate persoanelor juridice.

3. La articolul 3 alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:c) obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală exigibile după data eliberării certificatului de atestare fiscală;

4. La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2¹), cu următorul cuprins:(2¹) Eșalonarea la plată nu se acordă pentru obligațiile fiscale stabilite prin acte administrative fiscale care, la data eliberării certificatului de atestare fiscală, sunt suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează după data comunicării deciziei de eșalonare, obligațiile fiscale de plată se comunică contribuabilului printr-o înștiințare de plată.

5. La articolul 3, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, exigibilitatea obligațiilor fiscale este cea prevăzută la art. 116 alin. (5) din Codul de procedură fiscală .

6. La articolul 6, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:(5) În cazul în care în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de eșalonare la plată contribuabilul efectuează plăți în conturile bugetare aferente tipurilor de creanțe fiscale ce fac obiectul eșalonării la plată, se sting mai întâi obligațiile exigibile în această perioadă și apoi obligațiile cuprinse în certificatul de atestare fiscală în condițiile art. 17 alin. (2) sau (3), după caz.

6¹. La articolul 9, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

7. La articolul 9, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1¹), cu următorul cuprins:(1¹) Prin acordul de principiu organul fiscal stabilește perioada de eșalonare, data până la care este valabilă garanția în cazul în care aceasta este constituită sub forma scrisorii de garanție bancară, precum și cuantumul garanției, cu menționarea sumelor eșalonate la plată, a dobânzilor datorate pe perioada de eșalonare la plată și a procentului prevăzut la alin. (9), corespunzător perioadei de eșalonare.

8. La articolul 9, alineatul (9) se modifică și va avea următorul cuprins:(9) Garanțiile constituite sub formele prevăzute la alin. (2) trebuie să acopere sumele eșalonate la plată, dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată, plus un procent de până la 16% din sumele eșalonate la plată, în funcție de perioada de eșalonare la plată, astfel: a) pentru eșalonări de la 13 la 24 de luni, procentul este de 4%; b) pentru eșalonări de la 25 la 36 de luni, procentul este de 8%; c) pentru eșalonări de la 37 la 48 de luni, procentul este de 12%; d) pentru eșalonări de peste 49 de luni, procentul este de 16%.

9. La articolul 9, alineatul (17) se modifică și va avea următorul cuprins:(17) La cererea contribuabilului, organul fiscal competent poate executa garanția constituită sub formele prevăzute la alin. (2) lit. a) și c) sau poate aproba valorificarea bunurilor potrivit înțelegerii părților în condițiile art. 160 din Codul de procedură fiscală , în situația în care se stinge întreaga sumă eșalonată la plată.

10. La articolul 10 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins:b) să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal competent prin decizie, cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt achitate în cel mult 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la finalizarea perioadei de eșalonare la plată în situația în care termenul de 30 de zile se împlinește după această dată;

11. La articolul 10 alineatul (1), după litera b) se introduce o nouă literă, litera b¹), cu următorul cuprins:b¹) să se achite diferențele de obligații fiscale stabilite prin declarații rectificative în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii declarației;

12. La articolul 10 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera g¹), cu următorul cuprins:g¹) să se achite, în termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării înștiințării de plată, obligațiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale ce au fost suspendate în condițiile art. 14 sau 15 din Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, și pentru care suspendarea executării actului administrativ fiscal a încetat după data comunicării deciziei de eșalonare la plată;

13. La articolul 14, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:(3) În situația în care deconturile cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare nu sunt soluționate până la finalizarea eșalonării la plată, organul fiscal competent execută garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) și b) în contul obligațiilor marcate, până la emiterea deciziei de finalizare a eșalonării. În acest caz data stingerii obligațiilor marcate este termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare. În cazul garanțiilor constituite sub formă de bunuri potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) și d), acestea se eliberează după soluționarea deconturilor. Garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c) și d) se execută în situația în care după soluționarea deconturilor au rămas nestinse obligații fiscale.

14. La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Pentru sumele care fac obiectul eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și pentru obligațiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a) - b¹) și d) - h) nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eșalonare la plată. În cazul obligațiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) executarea silită se suspendă după comunicarea somației.

15. La articolul 17, alineatele (4) și (5) se modifică și vor avea următorul cuprins:(4) Contribuabilul poate plăti anticipat, parțial sau total, sumele cuprinse în graficul de eșalonare la plată. În acest caz, contribuabilul notifică organului fiscal, prin cerere, intenția de a stinge anticipat aceste sume. În cazul achitării anticipate parțiale, organul fiscal competent înștiințează contribuabilul, până la următorul termen de plată din graficul de eșalonare, cu privire la stingerea sumelor datorate în contul următoarelor rate de eșalonare aprobate până la concurența cu suma achitată. (5) În situația în care se sting anticipat mai mult de 3 rate din graficul de eșalonare la plată, organul fiscal competent, din oficiu, reface graficul de eșalonare, până la următorul termen de plată a ratelor, cu respectarea perioadei de eșalonare aprobate. În acest caz, ratele ce fac obiectul stingerii anticipate sunt exigibile la data plății sau la data emiterii deciziei de rambursare, după caz. Noul grafic de eșalonare se comunică contribuabilului prin decizia organului fiscal.

16. După articolul 17 se introduce un nou articol, articolul 17¹, cu următorul cuprins:Articolul 17¹. Amânarea la plată a penalităților de întârziere (1) Pe perioada eșalonării la plată, penalitățile de întârziere, aferente obligațiilor fiscale eșalonate, se amână la plată prin decizie care se comunică contribuabilului odată cu decizia de eșalonare la plată. (2) Garanțiile prevăzute la art. 9 alin. (9)-(11) trebuie să acopere și penalitățile de întârziere, precum și majorările de întârziere amânate la plată. (3) În situația în care eșalonarea la plată se finalizează în condițiile art. 10 alin. (4), penalitățile de întârziere, precum și majorările de întârziere amânate la plată se anulează prin decizie care se comunică contribuabilului odată cu decizia de finalizare a eșalonării la plată. (4) Pierderea valabilității eșalonării la plată atrage pierderea valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a majorărilor de întârziere. În acest caz, odată cu decizia de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată se comunică contribuabilului și decizia de pierdere a valabilității amânării la plată a penalităților de întârziere și a majorărilor de întârziere. (5) În situația în care eșalonarea la plată își pierde valabilitatea în condițiile art. 13, garanțiile se execută și în contul penalităților de întârziere și majorărilor de întârziere amânate la plată.