(1) Planul de restructurare cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele:
a) prezentarea cauzelor și amploarea dificultății financiare a debitorului, precum și măsurile luate de debitor pentru depășirea acestora;
b) situația patrimonială a debitorului;
c) informații referitoare la cauzele pentru care debitorul nu poate beneficia de eșalonarea la plată conform Codului de procedură fiscală ;
d) măsurile de restructurare a debitorului și modalitățile prin care debitorul înțelege să depășească starea de dificultate financiară, cu termene clare de implementare, măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare, precum și prezentarea indicatorilor economico-financiari relevanți care să demonstreze restaurarea viabilității debitorului.
(2) Restructurarea obligațiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, din care una dintre măsuri trebuie să fie reprezentată de înlesnirile la plata obligațiilor bugetare. Măsurile de restructurare a obligațiilor bugetare care pot fi propuse prin planul de restructurare sunt următoarele:
a) înlesniri la plata obligațiilor bugetare. Prin înlesniri la plata obligațiilor bugetare, în sensul prezentului capitol, se înțelege plata eșalonată a obligațiilor bugetare principale, precum și amânarea la plată a accesoriilor și/sau a unei cote din obligațiile bugetare principale, în vederea anulării potrivit art. 18 .
b) conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale, în condițiile reglementate la art. 264 din Codul de procedură fiscală ;
c) stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului, potrivit dispozițiilor art. 263 din Codul de procedură fiscală ;
d) anularea unor obligații bugetare principale potrivit art. 18 .
(2¹) Prin derogare de la dispozițiile art. 264 din Codul de procedură fiscală , în scopul aplicării prezentului capitol, se poate aproba conversia în acțiuni și pentru obligațiile prevăzute la art. 1 alin. (2¹) , datorate de debitorii la care statul este acționar integral sau majoritar.
(3) Prin derogare de la dispozițiile art. 263 alin. (5) din Codul de procedură fiscală , cererea de dare în plată se analizează de comisia constituită la nivelul organului fiscal competent.
(4) Măsura de anulare a unor obligații bugetare principale poate avea loc pentru maximum 50% din totalul obligațiilor bugetare principale, în condițiile alin. (6)-(9) , și nu poate avea ca obiect obligații bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c)-e) .
(5) Planul de restructurare poate să prevadă următoarele măsuri de restructurare a debitorului, precum:
a) restructurarea operațională și/sau financiară;
b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
c) restrângerea activității prin valorificarea parțială a activelor din averea debitorului.
(6) Pentru măsura înlesnirii la plată a obligațiilor bugetare, planul de restructurare trebuie să prevadă următoarele:
a) perioada necesară pentru înlesnirea la plată, precum și cuantumul și termenele de plată a ratelor stabilite printr-un grafic de plată. Înlesnirea la plată nu trebuie să depășească 7 ani, existând posibilitatea prelungirii potrivit art. 11 alin. (4) ;
b) modalitatea de plată a obligațiilor bugetare, astfel:
(i) debitorul trebuie să achite, până la data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 , următoarele obligații bugetare:
aa) obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2022 și data depunerii solicitării de restructurare;
bb) obligațiile bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d) înscrise în certificatul de atestare fiscală emis potrivit art. 3 alin. (3) ;
cc) obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit art. 3 alin. (3) și data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 , cu excepția celor incluse în decizia de înlesnire potrivit art. 11 sau a celor care formează obiect al unei alte măsuri de restructurare;
dd) obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data eliberării certificatului de atestare fiscală potrivit art. 3 alin. (3) și data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 .
(ii) în primul an al înlesnirii, debitorul trebuie să achite următoarele obligații bugetare:
aa) obligațiile bugetare scadente în perioada cuprinsă între data depunerii solicitării de restructurare și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
bb) obligațiile bugetare principale și accesorii prevăzute la art. 1 alin. (5) lit. c) și d) transmise organului fiscal în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
cc) obligațiile bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale, precum și amenzile de orice fel, transmise spre recuperare organelor fiscale între data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 și data comunicării deciziei de înlesnire la plată, cu excepția celor incluse în decizia de înlesnire potrivit art. 11 sau a celor care formează obiect al unei alte măsuri de restructurare;
dd) obligațiile bugetare declarate suplimentar de debitor și/sau stabilite de organul fiscal prin decizie între data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 și data comunicării deciziei de înlesnire la plată;
(iii) în al doilea an al înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite cel puțin 10% din cuantumul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată;
(iv) din al treilea an și până la finalizarea înlesnirii la plată, debitorul trebuie să achite restul obligațiilor bugetare care fac obiectul înlesnirii la plată, proporțional cu anii pentru care a fost acordată înlesnirea la plată;
(7) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum de maximum 30% inclusiv din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (6) lit. b) , debitorul trebuie să achite și 5% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată, astfel cum este definită la alin. (2) lit. a) , până la data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 .
(8) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 30% și 40% inclusiv din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (6) lit. b) , debitorul trebuie să achite și 10% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată, astfel cum este definită la alin. (2) lit. a) , până la data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 .
(9) În cazul debitorilor care au inclusă în planul de restructurare și măsura de anulare a unui cuantum cuprins între 40% și 50% inclusiv din totalul obligațiilor bugetare principale, pe lângă condițiile prevăzute la alin. (6) lit. b) , debitorul trebuie să achite și 15% din cuantumul obligațiilor bugetare principale care fac obiectul înlesnirii la plată, astfel cum este definită la alin. (2) lit. a) , până la data depunerii solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 .
(10) În cazul în care planul de restructurare prevede măsura de stingere a obligațiilor bugetare prin dare în plată a unor bunuri imobile ale debitorului și/sau măsura conversiei în acțiuni a obligațiilor bugetare, acestea trebuie realizate în maximum un an de la data aprobării planului de restructurare.
(11) În situația în care debitorul intenționează ca restructurarea obligațiilor bugetare să se realizeze prin măsura conversiei în acțiuni și/sau a dării în plată, înainte de depunerea solicitării de restructurare prevăzute la art. 5 , organul fiscal analizează împreună cu debitorul îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 263 și/sau 264 din Codul de procedură fiscală .
(12) Planul de restructurare trebuie să fie aprobat de adunarea generală a acționarilor, asociaților sau de asociatul unic, după caz.