LexistoriaDreptul la drept.

Modalități de stingere a obligațiilor bugetare

Azi

OG 61/2002 · 11 articole

Capitolul I — Dispoziții comune

Articolul 20

Obligațiile de plată datorate de debitori, atât cele principale, cat și cele accesorii acestora, cum sunt dobânzile, penalitățile de întârziere și penalitățile, se calculează și se plătesc în lei.

Articolul 21

Creanțele bugetare se sting prin plata, compensare, executare silită, prescripție, precum și prin alte modalități prevăzute de prezenta ordonanță.

Capitolul II — Plata
Secțiunea 1 — Mijloace de plată

Articolul 22

(1) Plata obligațiilor bugetare se efectuează de către debitori, distinct, pe fiecare impozit, taxa, contribuție sau alte venituri bugetare, inclusiv dobânzi și penalități de orice fel, în următoarea ordine:

a) obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) obligații bugetare cu termene de plată viitoare.

(2) În situația în care debitorul nu efectuează plata obligațiilor bugetare, conform prevederilor alin. (1), creditorul bugetar va proceda la stingerea obligațiilor bugetare pe care le administrează, în conformitate cu ordinea de plată reglementată de prezenta ordonanță, și va înștiința despre aceasta debitorul în termen de 10 zile de la data efectuării stingerii.

Articolul 23

(1) Plata obligației bugetare se face prin decontare bancară, mandat poștal, în numerar sau prin anulare de timbre mobile, la termenele stabilite potrivit dispozițiilor legale.

(2) Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Banca Naționala a României stabilesc de comun acord mijloacele de plată autorizate care vor fi utilizate pentru plata obligațiilor bugetare prin decontare bancară.

Secțiunea a 2-a — Data plății

Articolul 24

(1) În cazul plăților în numerar obligația bugetară se considera plătită la data înscrisă în documentul de plată eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.

(2) În cazul plății efectuate prin decontare bancară sau prin mandat poștal pentru obligațiile bugetare cu termen de plată fix sau stabilit sub forma de interval, obligația bugetară se considera plătită la data la care băncile debiteaza contul plătitorului pe baza instrumentelor de decontare specifice, confirmate prin ștampila și semnatura autorizata a acestora.

(3) Nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului, în termen de 48 de ore de la data debitarii contului plătitorului, atrage pentru plătitor dobânzi și penalități la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 și la art. 17 alin. (1), după intervalul de 48 de ore.

(4) Nedecontarea de către unitățile bancare a sumelor cuvenite bugetului și reținute din contul plătitorului nu îl exonereaza pe plătitor de obligația de plată a sumelor respective, inclusiv dobânzi și penalități la nivelul celor prevăzute la art. 14 alin. (1), art. 16 și art. 17 alin. (1).

(5) Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului și nedecontate de unitățile bancare, prevăzute la alin. (4), precum și a dobânzilor și penalitatilor prevăzute la alin. (3) și (4) plătitorul se poate indrepta împotriva unității bancare respective.

Capitolul III — Compensarea

Articolul 25

Prin compensare se sting creanțele bugetare cu creanțele debitorului, reprezentând sume de rambursat sau de restituit de la buget, prevăzute la art. 3, până la concurenta celei mai mici sume, când ambele părți dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cat și cea de debitor al aceluiași buget.

Articolul 26

(1) Compensarea obligațiilor bugetare datorate de debitor cu creanțele acestuia se face de autoritatea competentă, la cererea debitorului, în termen de 30 de zile sau din oficiu.

(2) Compensarea se va efectua cu obligații bugetare datorate aceluiași creditor bugetar, indiferent de natura lor.

(3) Organul competent va înștiința în scris debitorul despre măsura compensării luate potrivit alin. (1), în termen de 7 zile de la data efectuării operațiunii.

Articolul 27

Compensarea se efectuează după cum urmează:

a) cu obligații bugetare cu termene de plată în anul curent;

b) cu obligații bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri bugetare datorate și neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, în ordinea vechimii, până la stingerea integrală a acestora;

c) cu dobânzi, penalități de întârziere și alte penalități aferente obligațiilor bugetare prevăzute la lit. b);

d) cu obligații bugetare cu termene de plată viitoare, numai la cererea plătitorului.

Capitolul IV — Înlesniri la plata obligațiilor bugetare

Articolul 28

(1) La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane juridice sau fizice, creditorii bugetari vor acorda, pentru obligațiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plata:

a) eșalonări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare;

b) amânări la plata impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor obligații bugetare;

c) eșalonări la plata dobânzilor și/sau a penalitatilor de orice fel;

d) amânări și/sau scutiri ori amânări și/sau reduceri de dobânzi și/sau penalități de întârziere;

e) scutiri sau reduceri de impozite și taxe, în condițiile legii.

(2) Procedura de acordare a înlesnirilor la plata se stabilește prin legi speciale.

Articolul 29

(1) Pentru acordarea înlesnirilor la plata creditorii bugetari vor cere debitorilor constituirea de garanții.

(2) Pentru obligațiile bugetare datorate și neachitate după data de 1 ianuarie 2003 garanția este de 100% din totalul creanței pentru care s-a acordat înlesnirea și poate fi sub forma de scrisoare de garanție bancară, gaj ori ipoteca, precum și orice alta forma de garanție prevăzută de lege.

Capitolul V — Înștiințarea de plată

Articolul 30

(1) Dacă debitorul nu și-a plătit obligațiile bugetare ori acestea nu au fost stinse în alt mod, potrivit dispozițiilor prezentului titlu, organul de executare îi va transmite o înștiințare de plată, prin care i se notifica acestuia suma datorată.

(2) În termen de 15 zile de la data comunicării înștiințării de plată debitorul urmează să își plătească obligațiile restante sau să facă dovada stingerii acestora.

(3) Înștiințarea de plată este act premergător executării silite.