Anexa nr. 3

Metodele de analiză utilizate de laboratoarele înregistrate la Ministerul Sănătății pentru monitorizarea calității apei potabile în scopul monitorizării și demonstrării conformității cu prevederile ordonanței, cu excepția turbidității, trebuie să fie validate și documentate în conformitate cu standardul SR EN ISO/CEI 17025 „Cerințe generale pentru competența laboratoarelor de încercări și etalonări“ sau cu standarde echivalente acceptate la nivel internațional și adoptate la nivel național și aplică practicile sistemului de management al calității în conformitate cu SR EN ISO/CEI 17025 sau cu alte standarde echivalente acceptate la nivel internațional. În scopul evaluării echivalenței dintre metodele alternative și metodele prevăzute în prezenta anexă, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005 , cu modificările și completările ulterioare, va utiliza standardul SR EN ISO 17994 (Calitatea apei. Cerințe pentru compararea recuperării relative a microorganismelor prin două metode cantitative) stabilit ca standardul pentru echivalența metodelor microbiologice, standardul SR EN ISO 16140 [Microbiologia lanțului alimentar. Validarea metodelor. Partea 2: Protocol pentru validarea metodelor alternative (supuse dreptului de proprietate) în raport cu o metodă de referință] sau orice alt protocol similar acceptat pe plan internațional pentru a stabili echivalența metodelor bazate pe alte principii decât utilizarea de culturi, care sunt în afara domeniului de aplicare a SR EN ISO 17994. În lipsa unei metode de analiză care să îndeplinească caracteristicile minime de performanță stabilite la pct. II, evaluatorul prevăzut conform Ordinului ministrului sănătății nr. 764/2005 , cu modificările și completările ulterioare, se asigură că monitorizarea este efectuată utilizându-se cele mai bune tehnici disponibile care nu presupun costuri excesive.

I. Metodele de analiză pentru determinarea parametrilor microbiologici Metodele de analiză pentru parametrii microbiologici sunt:

a) Escherichia coli (E. coli) și bacterii coliforme (SR EN ISO 9308-1 Calitatea apei. Numărarea Escherichia coli și a bacteriilor coliforme. Partea 1: Metoda filtrării prin membrană pentru ape cu conținut scăzut de bacterii sau SR EN ISO 9308-2 Calitatea apei. Numărarea de Escherichia coli și de bacterii coliforme. Partea 2: Metoda numărului cel mai probabil);

b) enterococi intestinali (SR EN ISO 7899-2 Calitatea apei. Identificare și numărare a enterococilor intestinali. Partea 2: Metoda prin filtrare pe membrană);

c) numărul de colonii sau de colonii microbiene heterotrofe la 22°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânțare în mediu de cultură nutritiv agar);

d) enumerarea microorganismelor care pot fi obținute în cultură - număr de colonii la 36°C (SR EN ISO 6222 Calitatea apei. Numărarea microorganismelor de cultură. Numărarea coloniilor prin însămânțare în mediu de cultură nutritiv agar);

e) Clostridium perfringens, inclusiv sporii (SR ISO 14189 Calitatea apei - Numărarea Clostridium perfringens - Metoda filtrării prin membrană);

f) Legionella (SR EN ISO 11731 Calitatea apei. Numărarea Legionella, pentru conformitatea cu valoarea stabilită în anexa nr. 1 tabel D); Pentru monitorizarea aferentă evaluării riscurilor care vizează sistemul de distribuție și pentru completarea metodelor de cultură pot fi utilizate metode suplimentare, precum ISO/TS 12869 [Calitatea apei. Detectarea și cuantificarea Legionella spp și/sau Legionella pneumophila prin concentrare și amplificare genică prin reacție cantitativă în lanț a polimerazei (qPCR)], metode de cultură rapidă, metode care nu sunt bazate pe cultură și metodele moleculare, în special qPCR.

g) Colifagi somatici; Pentru monitorizarea operațională prevăzută în anexa nr. 2 cap. I pot fi folosite SR EN ISO 107052 Detectarea și numărarea bacteriofagilor. Numărarea colifagilor somatici și EN ISO 10705-3 Detectarea și numărarea bacteriofagilor. Validarea metodelor de concentrare a bacteriofagelor din apă.

II. Parametrii chimici și parametrii indicatori pentru care sunt specificate caracteristicile de performanță Parametri chimici și parametri indicatori Pentru parametrii care figurează în tabelul 1 caracteristicile de performanță specificate constau în faptul că metoda de analiză utilizată trebuie să aibă cel puțin capacitatea de a măsura concentrații egale cu valoarea parametrului stabilită în anexa nr. 1 cu o limită de cuantificare mai mică sau egală cu 30% din valoarea-limită a parametrului în cauză, stabilită în anexa nr. 1, și o incertitudine de măsurare astfel cum se specifică în tabelul 1. Limita de cuantificare este definită la art. 4 alin. (1) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 570/2016 . Rezultatul se exprimă folosind cel puțin același număr de zecimale semnificative, ca în cazul valorii parametrilor analizați din tabelele B și C ale anexei nr. 1 . Incertitudinea de măsurare prevăzută în tabelul 1 nu se utilizează ca o toleranță suplimentară la valorile parametrilor stabiliți în anexa nr. 1 . Tabelul 1. Caracteristica minimă de performanță „incertitudinea de măsurare“

NOTE:

1. Incertitudinea de măsurare este valoarea absolută a parametrului care caracterizează dispersia valorilor cantitative atribuite unei mărimi măsurabile, pe baza informațiilor utilizate. Criteriul de performanță pentru incertitudinea de măsurare (k = 2) este procentajul din valoarea parametrului, prevăzut în tabel, sau din orice valoare mai strictă. Incertitudinea de măsurare se estimează la nivelul valorii stabilite pentru parametru, cu excepția cazului în care se prevede altfel.

2. În cazul în care valoarea incertitudinii de măsurare nu poate fi atinsă ar trebui selectate cele mai bune tehnici disponibile (până la 60%).

3. Metoda determină cantitatea totală de cianuri sub toate formele.

4. Valoarea incertitudinii de măsurare este exprimată în unități de pH.

5. Metoda de referință: SR EN ISO 8467 Calitatea apei - determinarea indicelui de permanganat.

6. Caracteristicile de performanță pentru fiecare pesticid sunt furnizate cu titlu orientativ. În cazul mai multor pesticide se pot obține valori ale incertitudinii de măsurare care coboară până la 30%, iar pentru câteva pesticide se pot admite valori mai mari, de până la 80%.

7. Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 25% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanță.

8. Caracteristicile de performanță se aplică fiecărei substanțe specificate la 50% din valoarea parametrului care figurează în tabelul B din anexa nr. 1 la ordonanță.

9. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 3 mg/l din carbonul organic total (COT). Pentru specificarea incertitudinii metodei de testare se utilizează SR EN 1484 Linii directoare pentru determinarea TOC și a carbonului organic dizolvat (COD).

10. Incertitudinea de măsurare ar trebui să fie estimată la nivelul de 1,0 NTU (unități de turbiditate nefelometrică), în conformitate cu SR EN ISO 7027 Calitatea apei - determinarea turbidității.

III. Suma PFAS Următoarele substanțe relevante trebuie analizate pe baza orientărilor tehnice privind metodele de analiză pentru monitorizarea substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate elaborate conform art. 13 alin. (8) lit. e) din ordonanță:

– Acid perfluorobutanoic (PFBA) – Acid perfluoropentanoic (PFPeA) – Acid perfluorohexanoic (PFHxA) – Acid perfluoroheptanoic (PFHpA) – Acid perfluorooctanoic (PFOA) – Acid perfluorononanoic (PFNA) – Acid perfluorodecanoic (PFDA) – Acid perfluoroundecanoic (PFUnDA) – Acid perfluorododecanoic (PFDoDA) – Acid perfluorotridecanoic (PFTrDA) – Acid perfluorobutansulfonic (PFBS) – Acid perfluoropentansulfonic (PFPeS) – Acid perfluorohexansulfonic (PFHxS) – Acid perfluoroheptansulfonic (PFHpS) – Acid perfluorooctansulfonic (PFOS) – Acid perfluorononansulfonic (PFNS) – Acid perfluorodecansulfonic (PFDS) – Acid perfluoroundecansulfonic – Acid perfluorododecansulfonic – Acid perfluorotridecansulfonic Substanțele respective sunt monitorizate atunci când se concluzionează că este posibil să fie prezente într-o zonă de aprovizionare cu apă, ca urmare a evaluării și gestionării riscurilor realizate pentru bazinele hidrografice aferente punctelor de captare în conformitate cu art. 8 .