Alocarea capacităților de infrastructura feroviara

(1) Capacitățile de infrastructură disponibile alocate de administratorul infrastructurii nu pot fi transferate de către utilizator unui alt operator de transport feroviar sau unui alt serviciu.

(2) Orice tranzacție între operatorii de transport feroviar privind utilizarea capacităților de infrastructură este interzisă și conduce la excluderea de la alocarea de capacități.

(3) Utilizarea unor capacități de infrastructura de către un operator de transport feroviar în scopul exercitării activităților unui solicitant care nu este operator de transport feroviar nu este considerată un transfer.

(4) Dreptul de utilizare a capacităților de infrastructura, stabilite sub forma de trase, poate fi acordat solicitanților pentru o durată maxima corespunzătoare unei singure perioade de valabilitate a graficului de circulație.

(5) Administratorul infrastructurii și un solicitant pot încheia un acord-cadru, conform art. 17, în ceea ce privește utilizarea capacităților de infrastructură feroviară, pentru o durată mai mare de o singură perioadă de valabilitate a graficului de circulație.

(6) Drepturile și obligațiile administratorului infrastructurii și, respectiv, ale solicitanților în ceea ce privește alocarea capacităților de infrastructură feroviară sunt stabilite pe bază de contract.

(7) În cazul în care un operator de transport feroviar intenționează să solicite o capacitate de infrastructură în vederea prestării unui serviciu de transport internațional de călători, acesta trebuie să informeze administratorul de infrastructură și Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar.

(8) Pentru a înlesni evaluarea scopului serviciului internațional de a transporta călători între stații situate în state membre diferite, precum și a potențialului impact economic asupra contractelor de servicii publice existente, Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar trebuie să se asigure că sunt informate toate autoritățile competente care au atribuit un serviciu de transport feroviar de călători definit într-un contract de servicii publice, toate celelalte autorități competente interesate, care au dreptul de a limita accesul, precum și operatorii de transport feroviar care execută contractul de servicii publice pe trasa alocată serviciului public de transport feroviar internațional de călători.

(1) Prin hotărâre a Guvernului se aprobă Regulamentul pentru alocarea capacităților de infrastructură, cu respectarea independenței de administrare a companiei naționale care administrează infrastructura feroviară. Reglementările specifice de alocare a capacităților de infrastructură se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii. Îndeplinirea procedurilor de alocare a acestor capacități revine administratorului infrastructurii, care urmărește ca aceste capacități de infrastructură să fie alocate pe o bază echitabilă și nediscriminatorie și cu respectarea prevederilor legale.

(2) Administratorul infrastructurii respectă confidențialitatea din punct de vedere comercial a informațiilor care îi sunt comunicate.

(1) Administratorul infrastructurii naționale va coopera cu administratori de infrastructură din alte state, în special din statele membre ale Uniunii Europene și din statele candidate la aderare, în vederea creării și alocării eficiente a unor capacități de infrastructură care implică mai multe rețele feroviare. În cadrul acestor cooperări se stabilesc trase internaționale, în principal în cadrul Rețelei transeuropene de transport feroviar de marfă, și se stabilesc procedurile necesare în acest scop. Aceste proceduri sunt supuse reglementărilor stabilite prin prezenta ordonanță.

(2) Administratorul infrastructurii care participă la cooperări potrivit alin. (1) va asigura publicarea într-o publicație proprie de specialitate a listei membrilor, a metodelor de funcționare a acestei cooperări, precum și a tuturor criteriilor utilizate pentru evaluarea și alocarea capacităților de infrastructură.

(3) În cadrul cooperării prevăzute la alin. (1) administratorul infrastructurii participă la evaluarea privind necesitățile și, dacă este cazul, la propunerea și organizarea acestor trase internaționale, pentru a se facilita operarea trenurilor de marfă care fac obiectul unei cereri, conform prevederilor art. 23.

(4) Administratorul infrastructurii va pune la dispoziție solicitanților acele trase internaționale prestabilite, în conformitate cu deciziile luate în cadrul cooperării prevăzute la alin. (1).

(1) Cererile pentru obținerea unor capacități de infrastructură feroviară pot fi depuse, conform legii, de operatorii români de transport feroviar.

(2) Cererile operatorilor de transport feroviar străini și ale grupurilor internaționale constituite din acești operatori sunt acceptate în condițiile legii și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

(3) Administratorul infrastructurii poate stabili solicitanților unele reguli în vederea asigurării încasărilor previzionate și a utilizării viitoare a infrastructurii. Aceste reguli vor fi corespunzătoare, transparente și nediscriminatorii. Ele vor fi publicate, împreună cu principiile de alocare, în documentul de referință al rețelei.

(4) Prevederile alin. (3) se referă doar la furnizarea unei garanții financiare care nu trebuie să depășească un nivel corespunzător proporțional cu volumul de activitate preconizat al solicitantului, precum și la capacitatea de a prezenta oferte atragatoare în vederea obținerii de capacități de infrastructura.

(1) Administratorul infrastructurii poate încheia un acord-cadru cu un solicitant. Acest acord-cadru precizează caracteristicile capacităților de infrastructură feroviară solicitate de un solicitant, precum și ale capacităților de infrastructură care îi sunt oferite, pe orice durată ce depășește o singură perioadă de valabilitate a graficului de circulație. Acordul-cadru nu va specifică trasa în mod detaliat, dar va fi întocmit astfel încât să asigure interesele comerciale ale solicitantului. Acest acord-cadru se supune aprobării prealabile a Consiliului de supraveghere menționat la art. 30.

(2) Prevederile acordului-cadru nu pot împiedica utilizarea infrastructurii respective de către alți solicitanți sau alte servicii.

(3) Termenii acordului-cadru pot fi modificati sau limitati, pentru a se permite o mai buna utilizare a infrastructurii feroviare.

(4) Acordul-cadru poate cuprinde unele sancțiuni, precum penalități, majorări de întârziere și altele asemenea, pentru cazul când s-ar dovedi necesară modificarea sau încheierea sa.

(5) Acordul-cadru se încheie, în principiu, pe o durată de 5 ani și poate fi prelungit pentru perioade egale cu durata inițială. În anumite situații, administratorul infrastructurii poate conveni asupra unei perioade mai scurte sau mai lungi, orice perioadă mai lungă de 5 ani trebuie justificată prin existența unor contracte comerciale ori investiții specializate sau riscuri, astfel:

a) pentru serviciile care utilizează o infrastructură specializată prevăzute la art. 24 și care necesită investiții substanțiale și pe termen lung, justificate în mod corespunzător de către solicitant, acordul-cadru poate avea o durată de 15 ani;

b) orice termen mai lung de 15 ani poate fi permis doar în situații excepționale, în special în cazul unor investiții de mare anvergură și pe termen lung și mai ales în situația în care aceste investiții fac obiectul unor angajamente contractuale, inclusiv al unui plan multianual de amortizare, situație în care cerințele solicitantului pot viza descrierea amănunțită a caracteristicilor capacității respective, inclusiv frecvența, volumul și calitatea traseelor, care urmează să fie puse la dispoziția solicitantului pe durata acordului-cadru;

c) administratorul infrastructurii poate reduce capacitățile de infrastructură care, pe o perioadă de cel puțin o lună, au fost utilizate sub pragul stabilit potrivit prevederilor art. 27;

d) începând cu 1 ianuarie 2010, acordul-cadru se elaborează pe o perioadă de 5 ani și poate fi prelungit o singură dată, pe baza caracteristicilor capacității utilizate de către solicitanții care exploatează serviciile înaintea datei de 1 ianuarie 2010, cu scopul de a ține cont de investițiile specializate sau de existența contractelor comerciale. Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar este responsabil cu autorizarea intrării în vigoare a unui astfel de acord.

(6) Prevederile generale ale fiecărui acord-cadru vor fi comunicate oricărei părți interesate, cu respectarea confidențialității comerciale.

(1) Administratorul infrastructurii va respecta calendarul privind alocarea capacităților de infrastructură, prevăzut în anexa nr. 3.

(2) Administratorul infrastructurii va participa împreună cu administratorii de infrastructură implicați din alte state, conform art. 15, la convenirea traselor internaționale care vor fi incluse în graficul de circulație, înainte de începerea consultărilor asupra proiectului de grafic de circulație. Nu se vor opera modificări decât dacă este absolut necesar.

(1) Solicitanții pot prezenta administratorului infrastructurii, conform legislației în vigoare, o cerere în scopul obținerii unor drepturi de utilizare a infrastructurii feroviare în schimbul unui tarif de utilizare.

(2) Cererile privind graficul de circulație care se schimba periodic trebuie să respecte termenele stabilite în anexa nr. 3.

(3) Solicitantul care este parte la un acord-cadru va depune cererea în conformitate cu prevederile acordului respectiv.

(4) Solicitanții pot solicita capacități de infrastructură care implică mai multe rețele feroviare, adresându-se administratorului infrastructurii, care este astfel abilitat să acționeze în numele solicitantului, pe lângă ceilalți administratori de infrastructură implicați, pentru identificarea de capacități de infrastructură.

(5) În cadrul cooperării prevăzute la art. 15 administratorul infrastructurii va proceda împreună cu ceilalți administratori de infrastructură astfel încât, în cazul unor capacități de infrastructură care implică mai multe rețele feroviare, solicitanții să poată adresa cererile oricărui organism comun pe care administratorii de infrastructură îl pot stabili.

(1) Administratorul infrastructurii satisface toate cererile de capacități de infrastructură, în special cererile de trase care traversează mai multe rețele.

(2) Administratorul infrastructurii va putea, în cadrul procedurii de programare și de coordonare, să acorde prioritate anumitor servicii prevăzute la art. 22 și 24.

(3) Administratorul infrastructurii va consulta părțile interesate în legătură cu proiectul graficului de circulație, lăsând la latitudinea acestora să își prezinte observații pe o perioadă de cel puțin o lună. Părțile interesate sunt toate părțile care au depus o cerere de capacități de infrastructură, precum și celelalte părți care doresc să formuleze comentarii referitoare la influența pe care graficul de circulație ar putea să o aibă asupra capacității lor de a furniza servicii feroviare, pe perioada valabilității graficului de circulație.

(1) Administratorul infrastructurii care se confruntă, pe parcursul procesului de programare prevăzut la art. 20, cu unele cereri concurente este obligat ca prin coordonarea cererilor să asigure o cât mai bună adaptare a tuturor acestor cereri între ele.

(2) Atunci când se impune o coordonare, administratorul infrastructurii propune solicitanților capacități de infrastructură diferite de cele care au fost solicitate.

(3) Soluționarea eventualelor conflicte se va face prin consultarea administratorului infrastructurii cu solicitanții respectivi.

(4) Principiile care reglementează procedura de coordonare vor fi definite în documentul de referință al rețelei. Aceste principii reflectă dificultatea de stabilire a traselor internaționale și consecințele pe care orice modificare riscă să le aibă asupra celorlalți administratori de infrastructură din alte state.

(5) Atunci când o cerere de capacități de infrastructură nu poate fi satisfăcută fără o coordonare, administratorul infrastructurii va urmări ca toate cererile să fie tratate pe baza acestei coordonări.

(6) Solicitantul poate să adreseze administratorului infrastructurii o contestație privind alocarea capacității de infrastructură, fără a se încălca prevederile art. 30. Administratorul infrastructurii soluționează contestația și comunică solicitantului, în scris, modul de soluționare, în termen de maximum 10 zile lucrătoare.

(1) În situația în care, după coordonarea traselor solicitate și după consultarea solicitanților, se dovedește că satisfacerea favorabilă a tuturor cererilor de capacități de infrastructură este imposibilă, administratorul infrastructurii va declara imediat secțiunea de infrastructură respectivă ca fiind infrastructură cu capacitate saturată.

(2) În situația în care o infrastructură a fost declarată ca având capacitate saturată, administratorul infrastructurii va proceda la o analiză a capacităților de infrastructură în conformitate cu prevederile art. 25, cu excepția cazului în care s-a pus deja în aplicare un plan de sporire a capacităților, astfel cum se prezintă la art. 26.

(3) Dacă tarifele de utilizare prevăzute la art. 7 alin. (4) nu au fost percepute sau nu au dat rezultate satisfăcătoare și dacă infrastructura a fost declarată ca fiind infrastructură cu capacitate saturată, administratorul de infrastructură poate aplica în plus criterii de prioritate în alocarea capacităților de infrastructură. Criteriile de prioritate se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.

(4) Criteriile de prioritate vor ține seama de importanța unui serviciu pentru colectivitate, în comparație cu orice alt serviciu care, din acest motiv, ar urma să fie exclus. Ele se includ în contractul de activitate încheiat pentru executarea obligațiilor de serviciu public social.

(5) Pentru ca în acest cadru să se garanteze dezvoltarea unor servicii de transport corespunzătoare, în principal în scopul de a se răspunde cerințelor de serviciu public, sau pentru a se favoriza dezvoltarea sectorului feroviar de marfa, în condiții nediscriminatorii, aceste servicii trebuie să fie prioritare în alocarea capacităților de infrastructura.

(6) Administratorului infrastructurii i se va putea acorda, dacă este cazul, o compensare corespunzătoare pierderii unor eventuale venituri ca urmare a necesității de a se atribui anumitor servicii o capacitate stabilită prin aplicarea celor prevăzute în prezentul alineat.

(7) În aplicarea criteriilor de prioritate trebuie să se țină seama, în principal, de consecințele acestei eventuale excluderi în alte state.

(8) Importanța serviciilor de transport feroviar de marfa și, în special, a serviciilor de transport feroviar internațional de marfa va fi luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea criteriilor de prioritate.

(9) Procedurile care trebuie urmate și criteriile care se vor aplica în cazul în care infrastructurile sunt declarate ca având o capacitate saturată vor fi incluse în documentul de referință al rețelei.

(1) Administratorul infrastructurii va răspunde în următoarele 5 zile lucrătoare unor cereri de ultim moment pentru trase individuale. Informațiile privind capacitățile de infrastructură neutilizate și disponibile sunt puse la dispoziție tuturor solicitanților care ar putea fi interesați să utilizeze aceste capacități.

(2) Administratorul infrastructurii va efectua, dacă este cazul, o evaluare a necesității menținerii, în cadrul graficului de circulație definitiv, a unei rezerve de capacități de infrastructură, care să îi permită să răspundă rapid cererilor previzibile de ultim moment pentru capacități de infrastructură. Prezenta prevedere se aplică și în cazul infrastructurilor cu capacitate saturată.

(1) Capacitatea infrastructurii va fi considerată disponibilă pentru utilizarea tuturor tipurilor de servicii care sunt în conformitate cu caracteristicile impuse pentru utilizarea trasei respective, cu excepția prevederilor alin. (2) și (3).

(2) În situația în care există rute alternative corespunzătoare, administratorul infrastructurii poate desemna, după consultarea părților interesate, unele infrastructuri specifice, care să fie utilizate pentru tipuri determinate de trafic. Atunci când s-a efectuat o asemenea desemnare, administratorul infrastructurii poate acordă prioritate acestui tip de trafic, cu ocazia alocării capacităților de infrastructură.

(3) Aceasta desemnare nu va constitui un obstacol în utilizarea acestor infrastructuri pentru alte tipuri de trafic, în cazul în care sunt disponibile capacități, iar materialul rulant prezintă caracteristicile tehnice impuse pentru utilizarea liniei respective.

(4) În situația în care infrastructura a fost desemnată în conformitate cu prevederile alin. (2) și (3), se va specifică acest lucru în documentul de referința al rețelei.

(1) Scopul analizei capacităților de infrastructură constă în stabilirea restricțiilor de capacități de infrastructură, care nu permit ca cererile de capacități să poată fi satisfăcute în mod corespunzător, precum și în propunerea unor metode care să permită satisfacerea cererilor inițiale și a cererilor suplimentare. Această analiză va stabili motivele acestei saturări a capacităților de infrastructură și măsurile care ar putea fi luate, pe termen scurt și mediu, pentru remedierea acestei situații.

(2) Analiza se va referi la infrastructura, procedurile de exploatare, tipul diferitelor servicii oferite și consecințele acestor factori asupra capacităților de infrastructura. Măsurile care trebuie preconizate cuprind, în special, modificarea itinerarului, reprogramarea serviciilor, modificarea vitezelor și îmbunătățirea infrastructurii.

(3) Analiza capacităților de infrastructura va fi finalizată în termen de 6 luni de la data la care infrastructura a fost declarata ca având capacitatea saturata.

(1) În termen de 6 luni de la finalizarea analizei capacităților de infrastructură, administratorul infrastructurii va prezenta un plan de sporire a capacităților.

(2) Planul de sporire a capacităților de infrastructura este întocmit după consultarea cu utilizatorii infrastructurii respective, cu capacitate saturata, și va cuprinde:

a) motivele saturarii capacității de infrastructura;

b) evoluția probabila a traficului;

c) constrangerile la care este supusă dezvoltarea infrastructurii;

d) soluțiile care pot fi preconizate referitor la sporirea capacităților de infrastructură și costul acestora, în special în ceea ce privește modificările probabile ale tarifelor de utilizare.

(3) Pe baza unei analize cost-beneficiu a eventualelor măsuri preconizate, în acest plan se stabilesc, de asemenea, acțiunile care trebuie întreprinse pentru sporirea capacităților de infrastructura și se prezintă un calendar pentru punerea în aplicare a acestor măsuri.

(4) Planul de sporire a capacităților de infrastructura se aproba prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.

(5) Administratorul infrastructurii renunță la perceperea oricărui tarif aferent cazului de insuficiență a capacităților conform art. 7 alin. (4) pentru infrastructura cu capacitate saturată, în următoarele cazuri:

a) nu prezintă în termen un plan de sporire a capacităților de infrastructură; sau

b) întârzie să pună în aplicare planul de acțiune întocmit în cadrul planului de sporire a capacităților de infrastructură.

(6) Administratorul infrastructurii poate să perceapă în continuare aceste tarife de utilizare, în situația în care:

a) planul de sporire a capacităților nu poate fi pus în aplicare din motive independente de voința sa;

b) opțiunile care i se oferă nu sunt viabile din punct de vedere economic sau financiar.

(1) Administratorul infrastructurii impune, în special în cazul infrastructurii cu capacitate saturată, renunțarea la o trasă a cărei utilizare, pe o perioadă de cel puțin o lună, a fost sub pragul specificat în documentul de referință al rețelei, numai dacă această utilizare sub capacitate nu este datorată altor cauze decât celor economice, cauze pe care operatorii nu le pot ține sub control.

(2) Administratorul infrastructurii poate stabili în documentul de referință al rețelei condițiile în care se iau în considerare nivelurile de utilizare anterioare ale traselor cu ocazia stabilirii priorităților, în cadrul procedurii de alocare a capacităților.

(1) Cererile de capacități de infrastructura în vederea efectuării lucrărilor de întreținere vor fi prezentate în cadrul procesului de programare.

(2) Administratorul infrastructurii va ține seama în mod corespunzător de consecințele pe care rezervările de capacități de infrastructură, în vederea întreținerii programate a rețelei, le pot avea asupra celorlalți solicitanți.

(1) În cazul unor perturbări ale circulației trenurilor, ca urmare a unei defectări tehnice sau a unui eveniment feroviar, administratorul infrastructurii este obligat să asigure restabilirea situației normale. În acest scop el întocmește un plan de intervenție care cuprinde o listă a diferitelor organisme publice care trebuie alertate în cazul producerii unor evenimente feroviare grave sau al unor perturbări serioase ale circulației feroviare.

(2) În caz de urgență sau de necesitate absolută, justificată printr-o defectare care face ca infrastructura să fie momentan inutilizabilă, trasele alocate pot fi anulate fără preaviz, pe durata necesară pentru restabilirea sistemului. Dacă consideră necesar, administratorul infrastructurii poate solicita operatorilor de transport feroviar să îi pună la dispoziție, contra cost, mijloacele care estimează că sunt cele mai adecvate în scopul restabilirii, în cel mai scurt timp, a situației normale.

(3) În situația prevăzută la alin. (1) și (2), autoritatea de stat competența în ceea ce privește asigurarea siguranței feroviare poate solicita operatorilor de transport feroviar sa participe la controlul propriilor lor aplicari și respectari ale regulilor și standardelor de siguranță.