Articolul 3Responsabilități și principii

a) Serviciul Român de Informații - privind asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil a cărei afectare aduce atingere securității naționale;

b) Ministerul Apărării Naționale - privind asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil a cărei afectare aduce atingere apărării țării;

c) Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază - privind asigurarea securității cibernetice a spațiului cibernetic național civil a cărei afectare aduce atingere domeniului acestora de activitate și responsabilitate;

d) Administrația Prezidențială - privind asigurarea securității spațiului cibernetic național civil a cărei afectare aduce atingere infrastructurilor cibernetice din domeniul de activitate și responsabilitate al acesteia sau celor destinate Consiliului Suprem de Apărare a Țării, denumit în continuare CSAT, administrate potrivit cadrului legislativ specific și hotărârilor adoptate de acesta în condițiile legii.

a) instituțiile publice prevăzute la alin. (3) ;

b) Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, în cazul incidentelor care au ca rezultat încălcarea securității datelor cu caracter personal, în condițiile legii;

c) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, atunci când incidentele au ca rezultat afectarea securității ori funcționării rețelelor publice de comunicații electronice ori când pentru administrarea unui incident sunt necesare măsuri ce intră în aria de activitate și responsabilitate a acesteia;

d) Oficiul Registrului National al Informațiilor Secrete de Stat, în cazul incidentelor și atacurilor cibernetice asupra sistemelor informatice și de comunicații care vehiculează informații clasificate;

e) Ministerul Afacerilor Externe, în cazul unor incidente și atacuri cibernetice care afectează interese pe plan extern ale României;

f) organele de urmărire penală, în condițiile legii.

a) principiul legalității - atât DNSC, cât și personalul instituției acționează cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și convențiilor internaționale la care România este parte;

b) principiul egalității - beneficiarii activităților desfășurate de către DNSC vor fi tratați în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligația DNSC de autoritate națională, de a trata în mod egal pe toți beneficiarii, fără discriminare, pe criteriile prevăzute de legislația în domeniul de competență;

c) principiul transparenței - în procesul elaborării de propuneri de acte normative, DNSC va informa și va supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și va permite accesul persoanelor juridice și fizice la datele și informațiile de interes public, în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. În același timp, beneficiarii DNSC au dreptul de a obține informații de la instituție, iar instituția are obligația de a pune la dispoziția beneficiarilor informații, din oficiu sau la cerere, în limitele legii;

d) principiul proporționalității - activitatea DNSC trebuie să fie corespunzătoare cu legislația națională și să satisfacă interesul public, precum și echilibrată din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor fizice și juridice;

e) principiul imparțialității - personalul DNSC își exercită atribuțiile legale fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese;

f) principiul continuității - activitatea DNSC se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale;

g) principiul neutralității tehnologice - în activitatea specifică de reglementare, testare și evaluare, DNSC nu favorizează o anumită marcă sau tehnologie și nu impune sau discriminează în favoarea utilizării unui anumit tip de tehnologie;

h) principiul solidarității internaționale - în relațiile cu partenerii din Uniunea Europeană și celelalte state sau organizații, DNSC promovează cooperarea între state în vederea rezolvării cât mai eficiente a provocărilor globale în domeniul securității cibernetice;

i) principiul sincronizării - măsurile și cerințele de securitate impuse de DNSC vor ține cont de evoluția fenomenului securității cibernetice la nivelul Uniunii Europene;

j) principiul satisfacerii interesului public - DNSC, precum și personalul instituției urmăresc satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este prioritar față de interesul public local;

k) principiul conștientizării - în activitatea sa de informare a persoanelor fizice și juridice, precum și a cetățenilor, DNSC prezintă noi cunoștințe și informații cu privire la vulnerabilitățile, riscurile și atacurile cibernetice, pe înțelesul tuturor, folosind diverse metode de atragere a interesului grupurilor-țintă.