Capitolul II

Azi

OUG 105/2021 · 13 articole

Secțiunea 1 — Dezvoltarea competențelor specialiștilor

Articolul 5

(1) Ministerul Educației asigură dezvoltarea competențelor specialiștilor care, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, intră în contact cu copiii și pune la dispoziția acestora cu instrumente și proceduri de lucru unitare și aplicate, în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, Colegiul Național al Asistenților Sociali din România și organizații neguvernamentale cu expertiză relevantă în domeniile vizate de Program, prin:

a) organizarea de programe de formare continuă axate pe dobândirea de competențe generale și specifice ale specialiștilor în domeniile vizate de Program, respectiv psihoemoțional și siguranța copiilor;

b) includerea competențelor generale și specifice în domeniul psihoemoțional în cuprinsul formării inițiale a personalului didactic;

c) dezvoltarea de ghiduri, instrumente, protocoale, proceduri și mecanisme pentru specialiști în domeniile vizate de Program.

(2) În îndeplinirea sarcinilor prevăzute la alin. (1) , Colegiul Psihologilor din România și Colegiul Național al Asistenților Sociali pot încheia parteneriate cu organizații neguvernamentale cu experiență relevantă în domeniile vizate de Program.

Articolul 6

Finanțarea cheltuielilor prevăzute la art. 5 alin (1) lit. a) și c) se asigură de la bugetul de stat, inclusiv din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale și cele de rectificare, potrivit legii, prin bugetul Ministerului Educației.

Articolul 7

(1) Educația psihoemoțională pentru copii și tineri adaptată pe categorii de vârste și cicluri școlare se asigură prin introducerea de către Ministerul Educației în curriculum național a tematicilor vizate de domeniile Programului.

(2) Organizațiile neguvernamentale, acreditate ca furnizori de servicii sociale licențiate, de asistență socială ori de intervenție psihoterapeutică, care asigură programe de formare continuă acreditate sau care dispun de structuri de psihologie avizate de Colegiul Psihologilor din România, pot deveni partenere în implementarea Programului, prin încheierea unor protocoale/acorduri de colaborare.

Secțiunea a 2-a — Informare și resurse pentru copii și părinți

Articolul 8

Informarea copiilor și a părinților, în sensul art. 4 lit. c) , se realizează prin dezvoltarea și diseminarea de resurse în domeniile vizate de Program prin intermediul specialiștilor, al structurilor asociative ale elevilor și părinților, colegiilor profesionale, organizațiilor neguvernamentale, conform Planului de acțiune al Programului.

Secțiunea a 3-a — Dezvoltarea infrastructurii digitale de alertare, identificare și intervenție pentru copii, pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112

Articolul 9

(1) Serviciul de Telecomunicații Speciale înființează numărul unic național destinat raportării cazurilor de abuz, neglijare, exploatare și orice altă formă de violență asupra copilului și dezvoltă infrastructura necesară operării acestuia pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112 pentru direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

(2) Direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului operează numărul unic național, conform unei proceduri unitare de implementare dezvoltate de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

(3) În situațiile anunțate prin intermediul numărului unic național prevăzut la alin. (1) , care necesită intervenția agențiilor specializate din cadrul Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului vor alerta Serviciul de urgență 112.

(4) Poliția Română poate utiliza Sistemul de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT“ în situațiile în care este necesar sprijinul populației pentru căutarea copiilor dispăruți. Modalitatea și condițiile de conectare, precum și mecanismul de comunicare a mesajelor între sistemele Poliției Române și sistemul „RO-ALERT“ se stabilesc prin protocol încheiat între Inspectoratul General al Poliției Române, Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(5) Ministerul Educației dezvoltă o aplicație mobilă și online de evaluare psihoemoțională destinată copiilor, în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România privind structura și conținutul evaluării.

(6) Finanțarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) , (4) și (5) se asigură de la bugetul de stat, inclusiv din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale și cele de rectificare, potrivit legii, prin bugetul Serviciului de Telecomunicații Speciale, bugetul Ministerului Afacerilor Interne și bugetul Ministerului Educației.

(7) Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2021, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se pot aloca Ministerului Afacerilor Interne, pentru Inspectoratul General al Poliției Române, prin hotărâre a Guvernului, sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, pentru finanțarea:

a) cheltuielilor necesare amenajării de spații special destinate ascultării copiilor victime ale infracțiunilor, la nivelul I.G.P.R., Direcției Generale de Poliție a Municipiului București și inspectoratelor județene de poliție;

b) cheltuielilor necesare achiziției de echipamente hardware și software, licențe și servicii de mentenanță necesare îndeplinirii atribuțiilor Poliției Române în domeniul combaterii pornografiei infantile.

Articolul 10

(1) Numărul național destinat raportării și prevenirii cazurilor de abuz, exploatare, neglijare și forme de violență asupra copilului, pentru situațiile care nu necesită intervenția imediată a agențiilor specializate din cadrul Serviciului de urgență 112, este 119.

(2) Numărul național 119 este alocat Serviciului de Telecomunicații Speciale.

(3) La solicitarea Serviciului de Telecomunicații Speciale, furnizorii de rețele publice de comunicații electronice au obligația de a negocia cu acesta termeni și condiții rezonabile pentru deschiderea accesului din rețelele lor la numărul național 119.

(4) Apelurile la numărul național 119 sunt gratuite pentru utilizatorii finali.

(5) Furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului au obligația să insereze în sistemul de semnalizare indicativul de arie geografică corespunzător ariei geografice, în conformitate cu Planul național de numerotație, din care este inițiat orice apel la numărul național 119, cu excepția situației în care apelantul utilizează servicii independente de locație.

(6) Serviciul de Telecomunicații Speciale utilizează bazele de date cu abonații obținute conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 160/2008 , cu modificările și completările ulterioare, pentru identificarea apelanților la numărul național 119.

(7) Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații supraveghează modul în care furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului respectă obligațiile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

Secțiunea a 4-a — Facilitarea accesului la servicii psihologice pentru copii

Articolul 11

Serviciile de intervenție psihologică și psihoterapeutică pentru copii se asigură de către psihologi acreditați de Colegiul Psihologilor din România, din domeniile psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, psihopedagogie specială, psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică, organizați în cabinete individuale de psihologie, societăți civile profesionale de psihologie, cabinete asociate.

Articolul 12

(1) Decontarea serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică din Program se asigură de la bugetul de stat, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale și cele de rectificare, prin bugetul alocat Ministerului Muncii și Protecției Sociale prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială și agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

(2) Decontarea serviciilor de intervenție psihologică și psihoterapeutică din Program și modalitățile de înscriere în Program se stabilesc în baza unei metodologii, aprobată prin hotărâre a Guvernului, în urma consultării Colegiului Psihologilor din România.

Articolul 13

Beneficiarii pachetului de intervenție psihologică decontat prin Program sunt copiii și părinții acestora, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) copilul are vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani împliniți la data înscrierii în Program. Excepție fac tinerii care au împlinit 18 ani și au calitatea de elev sau copiii care pe parcursul programului de intervenție au împlinit 18 ani;

b) copilul nu a mai beneficiat anterior de servicii psihologice prin intermediul Programului;

c) părintele sau reprezentantul legal al copilului își exprimă acordul cu privire la înregistrarea și participarea la Program.

Articolul 14

Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog monitorizează implementarea serviciilor psihologice pentru copii din cadrul Programului și raportează semestrial sau la cerere către Departamentul pentru Responsabilitate Socială și Grupuri Vulnerabile date calitative și cantitative privind implementarea serviciilor de intervenție psihologică pentru copii, cu respectarea prevederilor standardelor de confidențialitate prevăzute de Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

Articolul 15

Finanțarea cheltuielilor prevăzute la art. 12 se asigură de la bugetul de stat, inclusiv din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, potrivit legii, în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare aprobate cu această destinație prin legile bugetare anuale și cele de rectificare, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Secțiunea a 5-a — Dezvoltarea capacității instituționale de prevenire, intervenție și suport pentru copii

Articolul 16

Dezvoltarea capacității instituționale de prevenire, intervenție, suport din perspectiva psihoemoțională și a siguranței copiilor necesară implementării Programului se realizează astfel:

a) la nivelul unităților de învățământ preuniversitar se înființează un compartiment de identificare, evaluare și monitorizare periodică a nivelului biopsihopedagogic și social al copiilor/elevilor/tinerilor, în vederea asigurării unor programe de intervenție personalizate cu scopul creșterii siguranței și incluziunii educaționale și îmbunătățirii climatului școlar prin crearea și funcționarea optimă a grupurilor de acțiune antibullying;

b) la nivelul inspectoratelor școlare județene/al municipiului București se asigură, prin angajare/desemnare, un inspector școlar cu pregătire în domeniul psihopedagogiei speciale/ psihologiei, care va coordona compartimentele înființate la nivelul unităților de învățământ prevăzute la lit. a) , cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat Ministerului Educației.

Articolul 17

(1) În cadrul aparatului de lucru al Guvernului se înființează Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile, structură fără personalitate juridică, care funcționează în subordinea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.

(2) Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile exercită următoarele funcții:

a) de coordonare, monitorizare și evaluare a implementării Programului;

b) de colaborare cu reprezentanții mediului privat în vederea dezvoltării unui cadru eficient și sustenabil de responsabilitate socială comunitară;

c) de facilitare a cooperării interinstituționale în vederea implementării documentelor programatice în domeniul protecției și promovării drepturilor categoriilor vulnerabile, precum drepturile copilului, drepturile victimelor violenței domestice, ale traficului de persoane și ale altor categorii vulnerabile, de către autoritățile administrației publice centrale și locale, denumite în continuare documente programatice;

d) de monitorizare a implementării documentelor programatice pe baza indicatorilor stabiliți;

e) de raportare către prim-ministru, semestrial și ori de câte ori este cazul, asupra progresului realizat în implementarea obiectivelor asumate în cadrul documentelor programatice și al Programului;

f) de planificare și de integrare a datelor și a informațiilor comunicate de către instituțiile cu atribuții în domeniu, în vederea formulării propunerilor de măsuri de eficientizare a implementării documentelor programatice, a proceselor și procedurilor elaborate de către autoritățile administrației publice;

g) de reprezentare în raporturile cu ministerele, autoritățile administrației publice, cu organismele interne și internaționale, precum și în raporturile cu persoanele fizice și juridice române și străine.

(3) Departamentul pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile este condus de un consilier de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a primministrului.

(4) Organizarea, funcționarea, structura organizatorică și numărul maxim de posturi ale Departamentului pentru responsabilitate socială comunitară și grupuri vulnerabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul de lucru al Guvernului.