(1) Este supusă controlului, prin procedura de autorizare prin licență, orice asistență tehnică acordată în afara Uniunii Europene de către o persoană fizică sau juridică stabilită în România și care este destinată ori pentru care cel care o acordă are motive să suspecteze că este destinată să contribuie la dezvoltarea, producerea, manipularea, funcționarea, întreținerea, depozitarea, detectarea, identificarea sau proliferarea armelor chimice, biologice ori nucleare sau a dispozitivelor explozive nucleare și vectorilor purtători de asemenea arme.
(2) Asistența tehnică este supusă controlului prin procedura de autorizare prin licență și în cazul în care ea se referă la utilizări finale militare, altele decât cele prevăzute la alin. (1) și este acordată în țări de destinație care fac obiectul unui regim de embargo privind transferurile de arme, impus de Organizația Națiunilor Unite, Uniunea Europeană sau de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică dacă:
a) asistența tehnică este acordată în oricare dintre țările menționate în partea a doua a anexei IIa la Regulament;
b) asistența tehnică ia forma unui transfer de informații care sunt "de domeniul public" sau care reprezintă "cercetare științifică de bază", în conformitate cu definițiile acestora în cadrul aranjamentelor, regimurilor și tratatelor internaționale de control al exporturilor; sau
c) asistența tehnică este transmisă oral și nu vizează elemente care intră sub incidența unuia sau mai multor aranjamente, regimuri și tratate internaționale de control al exporturilor.