(1) Magistratul de legătură are dreptul la pașaport diplomatic pe durata misiunii în străinătate și beneficiază în statul în care este trimis de drepturile salariale și de alte drepturi bănești corespunzătoare funcției diplomatice al cărei stagiu corespunde vechimii deținute în magistratură, potrivit legislației de salarizare în vigoare pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate. Drepturile salariale și celelalte drepturi bănești se suportă din bugetul Ministerului Public, al Ministerului Justiției sau al Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.
(2) Pe perioada desfășurării misiunii permanente în străinătate, magistratul de legătură își păstrează vechimea în muncă și magistratură și drepturile prevăzute de lege pentru judecători, procurori și asimilații acestora, însă nu poate beneficia în țară de aceleași drepturi acordate potrivit dispozițiilor alin. (1) . În cazul în care drepturile salariale specifice funcției de judecător, procuror sau asimilat al acestora, de care ar fi beneficiat în țară magistratul de legătură în cauză, sunt mai mari decât cele prevăzute la alin. (1) , acesta își va păstra drepturile salariale mai favorabile.
(3) Dispozițiile art. 58 din Legea nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică în cazul magistraților de legătură trimiși în misiune permanentă în străinătate.
(4) Durata mandatului magistratului de legătură este de până la 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, și se stabilește prin ordin al ministrului justiției.
(5) Magistratul de legătură elaborează anual un raport de activitate pe care îl prezintă directorului direcției de specialitate a Ministerului Justiției până la sfârșitul primei luni a anului următor. Rapoartele de activitate ale magistraților de legătură se prezintă ministrului justiției de către directorul direcției de specialitate, însoțite de evaluarea acestuia cu privire la activitatea desfășurată de fiecare magistrat de legătură, precum și cu privire la stadiul cooperării judiciare cu statul respectiv, în funcție de care formulează propunerile care se impun.