Relațiile dintre Eurojust și autoritățile române

Azi

OUG 123/2007 · 5 articole

Articolul 17 — Obligația de colaborare cu Eurojust

Judecătorii și procurorii, organele de poliție, funcționarii publici și toate autoritățile și instituțiile publice au obligația de a colabora cu Eurojust fie prin Colegiu, fie prin intermediul membrului național sau al asistentului acestuia, precum și prin corespondenții naționali, în zona competenței acestora, în condițiile legii.

Articolul 18 — Solicitările Eurojust

(1) De regulă, Eurojust comunică în mod direct cu organul judiciar român competent.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este competent să primească solicitările Eurojust, atunci când se referă la:

a) începerea urmăririi penale;

b) constatarea faptului că autoritățile unui alt stat membru al Uniunii Europene sunt mai bine plasate pentru a urmări o anumită faptă penală pentru care ar fi fost competente și autoritățile române, potrivit regulilor de aplicare a legii penale în spațiu stabilite de Codul penal român;

c) constituirea unei echipe comune de anchetă.

(3) Dacă autoritățile române competente refuză să dea curs unei solicitări a Eurojust, refuzul trebuie motivat. Dacă indicarea exactă a motivelor de respingere prejudiciază interesele naționale esențiale în materie de siguranță națională sau compromit desfășurarea corectă a unei anchete în curs ori siguranța persoanelor, este suficient să se indice existența unor asemenea circumstanțe.

Articolul 19 — Solicitări de intervenție a Eurojust

(1) Autoritățile judiciare române și Ministerul Justiției pot solicita intervenția Eurojust, potrivit atribuțiilor acestuia, în condițiile legii.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție informează Eurojust despre existența unor cauze penale aflate în faza de cercetare sau urmărire penală în România, care ar avea repercusiuni asupra Uniunii Europene sau ar putea afecta un alt stat membru al Uniunii Europene. Cu toate acestea, această informare poate să nu fie făcută atât timp cât este necesar pentru a nu compromite rezultatul acțiunilor organelor judiciare române.

(3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție informează Eurojust despre crearea și funcționarea pe teritoriul României a unor echipe comune de anchetă.

(4) Solicitările și informațiile prevăzute la alin. (1)-(3) se transmit prin intermediul membrului național al Eurojust.

(5) Membrul național al Eurojust comunică procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție orice informație pe care o deține și care poate fi de interes pentru cercetările ori pentru procedurile penale ce se pot desfășura de către autoritățile române sau pentru coordonarea cu cele ce se desfășoară în alt stat membru al Uniunii Europene.

Articolul 20 — Preluarea procedurilor penale inițiate în alt stat membru al Uniunii Europene

La solicitarea Colegiului Eurojust sau a membrului național al Eurojust, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție poate cere curții de apel competente să preia, în condițiile legii, urmărirea penală inițiată în alt stat membru al Uniunii Europene.

Articolul 21

Text anterior abrogării — nu mai este în vigoare

(1) Reprezentarea României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust se asigură de un judecător care oferă toate garanțiile de independență și care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, numit de ministrul justiției, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de cel puțin 3 ani. Mandatul reprezentantului în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va înceta la expirarea termenului pentru care a fost numit.

(2) Ministerul Justiției va notifica numirea și încetarea mandatului acestuia Eurojust și Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.

(3) Reprezentantul României în Autoritatea comună de supraveghere a Eurojust va prezenta Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, anual, un raport cu privire la activitatea desfășurată. Raportul se va transmite, dacă este cazul, și altor instituții și autorități interesate.