(1) Reprezentarea României sau a instituțiilor publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții sau în fața tribunalelor arbitrale internaționale se realizează de către Ministerul Finanțelor.

(2) Reprezentarea României sau a instituțiilor publice membre ale Guvernului în litigiile judiciare, aflate pe rolul unor instanțe din alte state membre ale Uniunii Europene sau state terțe, și arbitrale internaționale, altele decât cele prevăzute la alin. (1) , se realizează de către Ministerul Finanțelor. În cazuri justificate, Guvernul poate stabili prin hotărâre ca reprezentarea să se asigure de o altă instituție publică din subordinea/ coordonarea sa.

(2¹) Prin litigii judiciare se înțelege orice categorie de litigiu, altul decât litigiul de arbitraj internațional, aflat pe rolul unor instanțe naționale din state membre UE sau țări terțe.

(2²) Ministerul Finanțelor asigură reprezentarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a structurilor subordonate acesteia în toate litigiile judiciare derulate în fața instanțelor naționale din state membre ale Uniunii Europene sau țări terțe.

(3) După pronunțarea hotărârilor în litigiile internaționale prevăzute la alin. (1) și (2) , Ministerul Finanțelor asigură reprezentarea în eventualele acțiuni judiciare dintr-un stat pe teritoriul căruia se inițiază o procedură de recunoaștere și/sau executare a acestora.

(4) Instituțiile și autoritățile publice care au gestionat problematica ce face obiectul litigiilor internaționale prevăzute la alin. (1) și (2) au obligația de a comunica informațiile și documentele solicitate de Ministerul Finanțelor, atunci când acestea se află în posesia lor, precum și de a dispune toate măsurile legale pentru ca persoanele competente din cadrul acestora să acorde sprijinul necesar, conform atribuțiilor specifice, în vederea pregătirii apărărilor de către avocații selectați, inclusiv prin semnarea unor declarații de martor și participarea lor la audierile orale programate.

(5) Conducătorii autorităților/instituțiilor publice au obligația să ia măsurile legale care se impun pentru ca persoanele, inclusiv demnitari, care sunt sau au fost implicate în gestionarea problematicii ce face obiectul litigiilor internaționale prevăzute la alin. (1) și (2) să participe în mod obligatoriu la întâlnirile solicitate de avocații care asigură reprezentarea juridică în respectivele litigii.

(6) Conducătorii autorităților/instituțiilor publice au obligația să ia măsurile legale care se impun pentru ca persoanele prevăzute la alin. (5) să semneze declarațiile de martori, să participe la audierile orale programate și să semneze orice alte documente procedurale specifice fiecărui litigiu internațional, dacă se apreciază de către avocații care asigură reprezentarea juridică că informațiile sau documentele deținute de acestea sunt utile pentru sprijinirea apărărilor.

(6¹) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (5) și (6) de către demnitarii, funcționarii publici și personalul contractual constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 250.000 lei până la 2.500.000 lei, dacă fapta nu este săvârșită astfel încât, potrivit legii, să constituie infracțiune.

(6²) Constatarea nerespectării prevederilor alin. (5) și (6) și aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute la alin. (6¹) se realizează de către reprezentanți din cadrul Corpului de control al prim-ministrului la solicitarea Ministerului Finanțelor.

(6³) Prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, nu se aplică sancțiunii prevăzute la alin. (6¹) .

(6⁴) Contravenției prevăzute la alin. (6¹) îi sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 28 alin. (1) și art. 29 .

(7) Abrogat.