(1) Libertatea de a desfășura activități de administrare a creditelor într-un stat membru gazdă se realizează astfel:
a) administratorul de credite care a obținut o autorizație în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) are dreptul de a furniza în Uniunea Europeană serviciile care fac obiectul autorizației respective, cu respectarea oricărei restricții sau cerințe stabilite în legislația de transpunere a Directivei (UE) 2021/2.167 a statului membru gazdă care nu este legată de alte cerințe de autorizare a administratorilor de credite sau de cerințele stabilite pentru renegocierea termenelor și condițiilor referitoare la drepturile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit sau oricărei restricții ce vizează renegocierea contractului de credit în sine, inclusiv interdicției de a primi și de a deține fonduri de la debitori;
b) administratorul de credite care a obținut o autorizație în statul membru de origine, altul decât România, are dreptul de a furniza la nivel național serviciile care fac obiectul autorizației respective, cu respectarea oricărei restricții sau cerințe stabilite în prezenta ordonanță de urgență care nu este legată de alte cerințe de autorizare a administratorilor de credite sau de cerințele stabilite pentru renegocierea termenelor și condițiilor referitoare la drepturile creditorului ce decurg dintr-un contract de credit sau a oricărei restricții ce vizează renegocierea contractului de credit în sine, inclusiv interdicției de a primi și de a deține fonduri de la debitori.
(2) În cazul în care un administrator de credite care a obținut o autorizație în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) intenționează să furnizeze servicii într-un stat membru gazda, respectivul administrator de credite transmite autorității competente prevăzute la art. 21 alin. (4) următoarele informații:
a) statul membru gazdă în care intenționează să presteze servicii administratorul de credite și, dacă această informație este deja cunoscută de administratorul de credite, statul membru în care a fost acordat creditul, atunci când acesta este diferit de statul membru gazdă și de statul membru de origine România;
b) dacă este cazul, adresa sucursalei înființate de administratorul de credite în statul membru gazdă;
c) dacă este cazul, identitatea și adresa furnizorului de servicii de administrare a creditelor în statul membru gazdă;
d) identitatea persoanelor care răspund de gestionarea desfășurării activităților de administrare a creditelor în statul membru gazdă;
e) dacă este cazul, precizări privind măsurile luate pentru a adapta procedurile interne, cadrele de guvernanță și mecanismele de control intern în vederea asigurării conformității cu prevederile legale aplicabile drepturilor creditorului ce decurg dintr-un contract de credit sau aplicabile contractului de credit în sine;
f) o descriere a procedurii introduse pentru a se conforma normelor privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului, prin care prevederile Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare, din statul membru gazdă îi desemnează pe administratorii de credite ca fiind entități obligate în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului;
g) faptul că administratorul de credite dispune de mijloace corespunzătoare pentru a comunica în limba statului membru gazdă sau în limba în care a fost redactat contractul de credit;
h) faptul că administratorul de credite nu este autorizat în statul său membru de origine să primească și să dețină fonduri de la debitori.
(3) În termen de 45 de zile de la primirea tuturor informațiilor prevăzute la alin. (2) , autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) comunică informațiile respective autorităților competente ale statului membru gazdă, care confirmă fără întârziere primirea lor.
(4) Autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) îl informează ulterior pe administratorul de credite despre data la care informațiile au fost comunicate autorităților competente ale statului membru gazdă și data la care autoritățile competente respective confirmă primirea informațiilor.
(5) Autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) comunică toate informațiile prevăzute la alin. (2) și autorităților competente din statul membru în care a fost acordat creditul, atunci când acesta este diferit de statul membru gazdă și de statul membru de origine.
(6) Administratorul de credite are dreptul de a contesta, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) nu comunică informațiile prevăzute la alin. (2) .
(7) Administratorul de credite poate furniza servicii în statul membru gazdă cu începere de la prima dintre datele următoare:
a) data de primire a comunicării autorităților competente ale statului membru gazdă prin care se confirmă primirea comunicării prevăzute la alin. (3) ;
b) în cazul în care nu se primește comunicarea prevăzută la lit. a) , la expirarea unui termen de două luni de la data transmiterii tuturor informațiilor prevăzute la alin. (2) către autoritățile competente ale statului membru gazdă.
(8) Administratorul de credite informează în termen de 10 zile calendaristice autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) în legătură cu orice modificări ulterioare aduse informațiilor care trebuie comunicate în conformitate cu alin. (2) .
(9) În cazurile prevăzute la alin. (8) , se respectă procedura prevăzută la alin. (3)-(7) .
(10) În situația în care România este statul membru gazdă, autoritatea competentă prevăzută la art. 21 alin. (4) înscrie în registrul prevăzut la art. 9 administratorii de credite care sunt autorizați să desfășoare activități de administrare a creditelor pe teritoriul național și informațiile legate de statul membru de origine al acestora.